Noua viață la țară
La început de an merită pusă o întrebare: Ce va însemna 2024 pentru agricultura românească?
Cum viitorul este o „multiplicare“ infinită a prezentului, legat la rândul său, nu-i așa, de trecut, să vedem ce a însemnat anul 2023 pentru agricultura românească. La această întrebare probabil că răspunsul ar fi ceva de genul un huiduit foarte lung. Și asta din cauza problemelor cu războiul, știți voi care. Sigur, ar fi și voci care ar spune că lor le-a mers bine… Cu siguranță că, într-o situație dată, nu toată lumea e mulțumită sau nemulțumită. Dar, per total, lucrurile nu sunt deloc roz, dacă mai punem la socoteală și vremea care a dat de furcă multor fermieri. Dar acestea sunt probleme pe care le știe toată lumea. Dacă ne mai uităm și la manifestația de forță a fermierilor care au ieșit cu utilajele în stradă de la începutul anului, strigându-și, pe bună dreptate, nemulțumirile, tabloul este complet. Iar cine stă strâmb și gândește drept își dă seama că nu guvernul ține frâiele economiei, ci anumite interese străine de România și români…
Revenind la oile noastre, mai merită pusă o întrebare… Ce a însemnat 2023 pentru satul românesc? Sigur, mulți ar putea râde de această întrebare și ar răspunde că „nimic“… Și că, dimpotrivă, situația se acutizează de la un an la altul… Că tinerii pleacă în străinătate și că satele se golesc pe zi ce trece. Dacă privim mai în profunzime, lucrurile nu stau chiar așa. Întâmplător, am dat peste un studiu făcut în 2022. Aici se spune că peste 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele pentru a se muta în mediul rural. Iar, odată cu creşterea costurilor utilităţilor, a scumpirii vieţii la oraş, fenomenul tinde să ia amploare. Potrivit datelor statistice, peste 250.000 de români s-au mutat, în cei doi ani de pandemie, de la oraş la ţară.
Și, spun specialiștii, începând cu 2020, tendinţa migraţiei către mediul rural s-a accentuat, dovadă că, în 2022, din totalul autorizaţiilor de construcție pentru clădiri rezidenţiale, 69,0% sunt pentru zona rurală. „Oamenii au ales să îşi construiască sau să cumpere o casă la ţară, să se mute acolo. Motivele sunt multiple şi au legătură cu schimbările comportamentale impulsionate de pandemie. Restricţiile pandemice, poluarea din marile oraşe, costurile de întreţinere şi munca remote se află în prim-plan“, se arată în analiză.
Cu alte cuvinte, s-a inversat tendința din anii ’90, când toată lumea voia să plece „la oraș“…
Specialiștii spun că, dacă în anii ’90 majoritatea românilor căutau să se mute din mediul rural în cel urban, în căutarea unor salarii mai bune, din 1997 fenomenul a început, treptat, să se atenueze și pe fondul migrației masive în Occident. Datele INS arată că, în 1990, numai 27.710 plecau din mediul urban în cel rural, în timp ce 549.132 de români părăseau localitățile rurale pentru viața la oraș.
În noua „migrație“ spre sat se disting două grupuri. Al celor care, într-adevăr, sufocați de facturile prea mari și de prețul prea ridicat al traiului zilnic aleg să se mute la țară la vreo rudă. Din a doua categorie fac parte oamenii care pur și simplu s-au săturat de zgomotul orașului și de stresul pe care-l provoacă acesta. Își doresc un trai simplu, sănătos, unde să-și crească copiii în liniște. Iar mulți din cei care compun această categorie sunt oameni care au făcut bani buni, unii fiind chiar „manageri de succes“. Dar, într-un final, au înțeles că cel mai mare „succes“ e ca ei și familia lor să aibă liniște… Din toate punctele de vedere… Anticipăm că, dacă se declanșează încă vreo pandemie, numărul celor care vor părăsi definitiv orașele va fi și mai mare. Și nu vorbim aici de oameni care se întorc în ținuturile de baștină, ci de cei născuți și crescuți la oraș… În ultimii ani au fost create tot mai multe comunități care povestesc pe diferite pagini de Internet despre noua lor viață de la țară. Și par foarte fericiți. Trebuie știut că acest trend nu e specific doar nouă. Nici pe departe. În majoritatea țărilor occidentale, în ultimii 30 de ani, s-a observat o migrare mică spre moderată de la sat la oraș. Sunt comunități care au devenit total independente de stat, fiind sută la sută auto-sustenabile.
Iar, dacă trendul actual de „nebunie“ a conducătorilor occidentali se menține, peste câțiva ani vom asista probabil la o acutizare a tendinței de părăsire a marilor orașe. Mai ales că această nebunie nu face altceva decât să distrugă tot ce au oamenii mai bun și mai sfânt. Și, în mod natural, oamenii fug…
Bogdan PANȚURU
