Afaceri

Micile exploataţii – la sapă de lemn în România, dar foarte prospere în Europa

Share

americanMicile ferme, catalogate drept „de subzistenţă“, n-au prea avut mare succes în România, fiind aduse la sapă de lemn de lipsa continuităţii politicilor agricole în domeniu. Situaţia este valabilă doar pentru România, pentru că în celelalte state din Europa, unde guvernele au creat programe specifice şi le-au sprijinit, aceste mici exploataţii sunt chiar foarte profitabile.

Agricultorii cred că, dacă statul s-ar implica cu adevărat și ar crea programe credibile pentru micile exploatații, micii fermieri ar putea deveni prosperi în scurt timp. Tot ei susţin că este necesar să se depășească şi o anumită barieră de mentalitate cu rădăcini în istoria noastră, potrivit căreia micii fermieri trebuie să fie neapărat săraci.

„Dacă s-ar sprijini înființarea fermelor mici s-ar completa o nișă de piață. Cu culturile de câmp nu poți trăi exploatând 20-30 ha, dar cu legumicultura, horticultura și cu vacile poți trăi foarte bine. Până acum s-a mers doar pe sprijinirea celor mari. A fost şi o măsură destinată sumelor de subzistenţă, dar de ea au beneficiat doar o mică parte dintre agricultori pentru că n-au fost suficient informați, n-au știu ce să facă ca să obțină banii. Măsurile de până acum mai degrabă i-au împiedicat pe fermieri în loc să-i încurajeze. De exemplu, nu puteai să crești vaca pe lângă casă. Trebuia să ai fermă. Dar de unde bani de fermă?“, se întreabă Samson Popescu, care lucrează 300 ha, dintre care 90% arendate, în județul Timiș.

Tot el afirmă că în România nu există ferme mici rentabile. De cele mai multe ori, cei care se ocupă de ele mai au un serviciu, iar munca pământului este, cumva, o activitate secundară.

„Agricultura din România s-a polarizat puternic. Dacă ne uităm pe datele APIA, vedem că avem cel mai mare număr de fermieri mari din Europa care au câteva zeci de mii de hectare și foarte mulți fermieri mici care mor de foame“, spune Popescu.

80% din fermele de vaci sunt de subzistenţă

Unul dintre sectoarele în care există cele mai multe ferme de subzistenţă este creşterea vacilor. La momentul actual, aproape 80% din numărul total de unităţi sunt ferme de subzistenţă cu 1-2 animale. Crescătorii de animale spun că agricultura este o prioritate pentru statul român mai mult la modul declarativ, pentru că în realitate formele de sprijin pentru micii fermieri nu prea există şi oricum nu au avut efect.

„Nimeni nu dă doi bani pe agricultură. În România sunt 10-15% în sector care se umplu de bani şi de subvenţii, în timp ce restul n-au bani de mâncare. Eu am acum 300 de vaci, dar o să mai păstrez maximum 50 până în primăvară. Laptele va fi cumpărat ca un fel de leac, iar vaca va apărea ca un animal sfânt, aşa ca în India. Sectorul de vaci va dispărea complet într-un an-doi. Doar 0,2% din fermele de vaci sunt unele mari, 20% au 5-10 vaci, iar restul de 80% sunt de subzistenţă, cu una-două vaci. Numai în ultimul an au dispărut 1 milion de vaci dintr-un total de 7 milioane“, a declarat Mihai Petcu, un crescător din Pantelimon, judeţul Ilfov, care are 300 de vaci.

Fermierii argeşeni se pregătesc să „prindă“ banii

Există şi fermieri care îşi pun deja speranţe în noul proiect de sprijinire a micilor exploatații anunţat de minis­trul Daniel Constantin.

„Au fost cuprinse în acest proiect și propunerile noastre pentru înființarea de mici exploatații. Ministerul vrea să facă proiecte de până la 50.000 de euro pentru micile exploatații, pentru care există un fond de 300 milioane de euro. Trebuie să ai pământ la țară și, în plus, se vor aplica anumite punctaje, există anumite criterii. Au venit și pe la noi în Argeș să popularizeze aceste proiecte“, a declarat George Lazăr, un legumicultor din județul Argeș care lucrează 50 ha de legume și 11 ha de viță-de-vie.

Cooperativa Micilor Fermieri Argeşeni, al cărei vice­președinte este George Lazăr, a depus la Ministerul Agriculturii un proiect de revitalizare a satului românesc, scopul fiind activarea unui segment important de fermieri care acum nu produc nimic sau lucrează în pierdere, prin înfiinţarea unor mici exploatații de căpșuni. Proiectul presupune investiţii de aproximativ 30.000 de euro şi ar putea fi realizat din fonduri europene şi de la buget.

Cum ar trebui să fie sprijiniţi tinerii?

Samson Popescu susţine că statul ar trebui să aibă în vedere câteva măsuri pentru a-i face pe tinerii de la sate să se apuce de agricultură. În primul rând, aceştia ar trebui să fie sprijiniţi să cumpere pământ, inclusiv cu garanţii din partea statului sau cu subvenţionarea de către stat a dobânzilor la bancă. Unul dintre sectoarele care ar trebui susţinute în mod special ar trebui să fie legumicultura.

Agricultorul consideră că, dacă nu se va face nimic, în scurt timp ne vom trezi cu câteva milioane de șomeri în mediul rural. Dacă tinerii agricultori ar fi sprijiniți să cumpere pământ, poate şi situaţia ar fi alta.

„Numărul fermierilor mici a scăzut mult. Sunt pe cale de dispariție. Cei bătrâni au ieșit la pensie, iar tinerii nu sunt încurajați să le ia locul. Așa există riscul ca, în scurt timp, să mai pui câteva milioane de oameni de la țară pe listele de șomaj“, susţine Popescu.

Şi ministrul este nemulţumit

Chiar şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin s-a declarat recent nemulţumit de rezultatele programelor de finanţare a fermelor de subzistenţă care au avut mai degrabă un caracter social. Sectorul a beneficiat de o alocare financiară de 400 milioane de euro, prin intermediul unor programe de finanţare cu bani euro­peni. Cei 1.500 de euro primiţi de fiecare fermă de subzistenţă (inclusă în program) nu au putut contribui semnificativ la dezvoltarea fermelor. Ministrul speră însă să aibă mai mult succes cu „fermele de familie“, pentru care pregăteşte mai multe programe guverna­mentale. Astfel, fermierii ar urma să primească între 30.000 şi 50.000 de euro pentru acest tip de unităţi, bani cu care vor putea construi anexe, grajduri sau să cumpere utilaje. Programul a devenit funcţional de la 15 iunie, iar solicitanţii au la dispoziție proiecte gratuite, a anunţat Constantin. Componenta nerambursabilă diferă între 40 şi 60%, iar contribuţia proprie va fi asigurată prin fondul de creditare, în timp ce partea de garantare va fi asigurată de către stat. Fondurile disponibile se ridică la 50 milioane de euro (bani UE), în timp ce fondul de creditare asigură peste 100 milioane de euro.

Marius ŞERBAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *