Micii fermieri nu vor supravieţui fără asociere
„Din numărul total de 4.256.152 de exploataţii agricole giurgiuvene, 90,96% sunt de subzistenţă, 7,55% de semisubzistenţă şi numai 1,49% comerciale“, a declarat Petra Ochișor, director coordonator al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Giurgiu, pentru Lumea Satului.
Din nefericire, aceeași situație se regăsește în aproape toate județele din Moldova și Muntenia, dar și din Transilvania, semn că cei mai mulţi nu au înțeles că nu pot supraviețui dacă nu se asociază!
Numai opt (!) dosare pe Măsura 142
Petra Ochișor este de părere că interesul scăzut și chiar reticenţa faţă de formele asociative provin din cauza slabei conştientizări şi lipsei de informaţii a fermierilor în ceea ce priveşte avantajele rezultate din asociere. O altă cauză ar fi generată de gradul diferit de pregătire a persoanelor implicate în realizarea formelor asociative, de înţelegerea diferită a scopurilor şi principiilor de funcţionare a acestora, dar și de mentalitatea legată de asocierea obligatorie în vechile CAP- uri.
Ca urmare, în Giurgiu au fost depuse numai opt (!) dosare pentru Măsura 142 – Înfiinţarea grupurilor de producători din cadrul PNDR.
„Ceea ce îi împiedică pe oameni să depună cereri de finanţare pe această măsură este reticenţa la asociere. Deşi comercializarea produselor prin intermediului grupurilor de producători aduce o serie de avantaje, implică şi fiscalizarea“, a afirmat directorul DADR.
Avantajele asocierii
● Cel mai important avantaj pe care îl are un membru al unui grup de producători este reducerea costurilor de producţie. De exemplu, grupul poate achiziţiona utilaje şi echipamente care să fie folosite în comun de toţi membrii.
● Exploatarea unor suprafeţe mari de teren care permit aplicarea tehnologiilor moderne, competitive de producţie şi de gestiune a deşeurilor.
● Posibilitatea planificării şi modificării producţiei, conform cererii cantitative şi calitative de pe piaţă.
● Acces mai uşor la fondurile europene şi la contractarea creditelor bancare.
● Facilitarea comunicării între fermieri, cum ar fi între reprezentanţii acestora şi instituţiile guvernamentale, asociaţia reprezentând un for de discuţii.
● Creşterea capacităţii de negociere, în vederea obţinerii unor preţuri mai bune, atât la inputuri, cât și la valorificarea produselor fie pe piaţa internă, fie pe cea externă.
Valori maxime ale sprijinului
– 100.000 de euro în anul I
– 100.000 de euro în anul II
– 80.000 de euro în anul III
– 60.000 de euro în anul IV
– 50.000 de euro în anul V
Forme recunoscute oficial
Pentru a determina producătorii agricoli să lucreze pământul în condiţii de eficacitate şi de a susţine apariţia fermelor viabile economic, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) încurajează înfiinţarea formelor de asociere în baza liberului consimţământ. Astfel, prin Măsura 142 se acordă finanţare pentru înfiinţarea grupurilor de producători, în valoare totală de 138.855.905 de euro.
Beneficiarii sunt formele asociative recunoscute oficial, începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Sprijinul public este total
În cadrul măsurii, se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordată se calculează anual, în funcţie de valoarea producţiei anuale comercializate de către grup.
„Prima rată va fi achitată la un an după data la care grupul de producători este recunoscut. Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a grupului de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată după un an de la recunoaşterea grupului“, a precizat Petra Ochișor.
Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători, astfel: 5% în primii doi ani, 4% în al treilea an, 3% în anul patru, 2% în al cincilea an din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 de euro. Pentru producţia comercializată care depăşeşte 1.000.000 de euro eşalonarea este de: 2,5% în primii doi ani, 2,0% în al treilea an şi câte 1,5% în anul al patrulea şi respectiv al cincilea.
Sprijinul se acordă pentru:
– culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rădăcinoase câmp);
– horticultură (flori, plante ornamentale);
– viticultură (viţă-de-vie pentru vin);
– creşterea animalelor pentru lapte;
– creşterea animalelor (exclusiv laptele);
– granivore (porci şi păsări);
– mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne, culturi vegetale şi creşterea animalelor).
Traian DOBRE
