La nivel mondial – 70% din terenurile agricole sunt exploatate de numai 1% din ferme
Controlul asupra terenurilor agricole este deținut de un număr mic de ferme, acesta fiind astfel concentrat atât prin proprietate, cât și prin modul de exploatare a acesteia. Faptul că 70% din terenurile agricole ale lumii sunt exploatate de numai un procent din ferme poate însemna și monoculturi mai distructive și mai puține exploatații mici îngrijite, arată un raport ce subliniază impactul inegalității terenurilor asupra crizelor climatice și naturale, citat de publicația britanică The Guardian.
Instrumentele financiare pe termen scurt, ce modelează tot mai mult mediul global și sănătatea oamenilor, au dus la o tendință de „control concentrat“ asupra terenurilor agricole mondiale. Astfel de instrumente erau specifice piețelor în trecut. Însă, în prezent, lumea se schimbă, iar această tendință este mult mai accentuată acum, în cadrul noii metodologii ce ia în calcul diferiți factori cum ar fi, de pildă, numărul persoanelor ce nu dețin terenuri, calitatea și valoarea terenurilor, precum și proprietatea multiplă.
„În trecut, aceste instrumente financiare preocupau doar piețele și, deci, nu au avut efecte la nivel individual. În prezent însă acestea afectează fiecare aspect al vieții noastre, pentru că sunt legate de pandemie și de criza climatică“, explică Ward Anseeew, expert la International Land Coalition, și cel care de altfel a și condus studiul alături de partenerii de la Oxfam și World Inequality Lab.
Diferențe mari se înregistrează în America Latină
Analiza citată de publicația britanică The Guardian – bazată pe 17 noi studii, dar și analiza datelor existente arată că inegalitatea terenurilor a fost redusă până în 1980, apoi a devenit mai extinsă. Iar calculele realizate în analizele anterioare pentru inegalitatea terenurilor erau bazate exclusiv pe proprietate și pe dimensiunea fermelor individuale. Diferențe mari sunt în țări precum China și Vietnam, dar recordurile sunt înregistrate în America Latină, acolo unde cei mai săraci 50% aveau în proprietate doar un procent din terenuri, se mai arată în analiza menționată.
Cele mai ridicate niveluri de exploatații mici se găsesc în Africa și Asia, acolo unde și aportul resurselor umane este mult mai mare decât cele chimice și mecanice. Potrivit analizei efectuate de experți, în întreaga lume, între 80% și 90% dintre ferme sunt de familie sau reprezintă mici exploatații agricole. Cu toate acestea, fermele în cauză acoperă numai o mică parte a terenului și a producției comerciale. Raportul mai arată că, în ultimii 40 de ani, cea mai mare transformare de la loturi mici la loturi mari de teren s-a produs în Europa și în Statele Unite ale Americii. Aici, proprietatea se concentrează la câțiva mari jucători. De altfel, chiar și mici fermieri lucrează pe bază de contracte stricte atât pentru comercianții cu amănuntul, cât și pentru fondurile de investiții sau pentru marile lanțuri comerciale.
Din cauza aranjamentelor financiare ce se extind și în lumea în curs de dezvoltare, tendința este de accelerare a scăderii calității terenurilor agricole, a solului în care cresc plantele. De asemenea, se înregistrează și un ritm mult prea rapid al defrișărilor și un consum excesiv de apă. Conducătorul studiului spune că această concentrare a dreptului de proprietate și control duce la un impuls tot mai mare pentru monoculturi și pentru o agricultură intensivă. „Explicația constă în faptul că aceste fonduri de investiții (proprietarii terenurilor – n. red.) funcționează pe cicluri de zece ani pentru a obține randamente“, menționează specialistul International Land Coalition, Ward Anseeew.
Cine sunt cei mai mari proprietari de pământ ai lumii
Pe primul loc se află Regina Elisabeta a II-a care deține nu mai puțin de 2,7 miliarde de hectare de teren, se arată într-un top realizat de site-ul lovemoney.com. Proprietățile imobiliare deținute de regină includ suprafețe mari de teren agricol în Marea Britanie, terenuri în Londra, precum și peste 90% din terenurile Canadei, acolo unde Regina Elisabeta a II-a este șefa statului. Deși este numărul unu mondial în topul proprietarilor de terenuri, Regina nu poate înstrăina aceste proprietăți imobiliare deoarece nu sunt considerate proprietățile sale private, ci ale Coroanei Britanice, mai notează platforma online lovemoney care citează The New Statesmen.
Imediat după Regina Marii Britanii, pe locul doi, se află Biserica Catolică. Terenurile aflate în proprietatea acesteia au o suprafață de 71,6 milioane de hectare. Cu proprietăți imobiliare vaste în țări ca Germania, India etc., Biserica Catolică deține terenuri care, puse la un loc, au o suprafață mai mare decât o țară precum Franța, de pildă.
Pe locul trei se află inuiții din Nunavut – cel mai recent și cel mai extins teritoriu al Canadei – situat în nord-estul țării. De altfel, în limba inuktitut, numele teritoriului înseamnă „pământul nostru“. Teritoriul canadian este cât suprafața Europei de Vest. Oamenii din Nunavut dețin 35,2 milioane de hectare, aceștia dobândind titlul de proprietate din 1993, când Parlamentul canadian a adoptat Legea în privința revendicărilor teritoriale asupra Nunavut și Legea Nunavut. După stabilirea frontierelor noului teritoriu, Nunavut s-a înființat în 1999, când s-a și desprins de Teritoriile de Nord-Vest.
Simona-Nicole David
