IndAgra 2010, o faţă palidă a fastului de altădată

În zadar s-au reunit fermierii cu procesatorii pentru că nu au reuşit să păstreze fala de altădată a târgului de toamnă de la Romexpo. Pe vizitatori n-a reuşit să-i convingă nici măcar implicarea Ministerului Agriculturii, aflat într-o campanie furibundă pentru promovarea produselor tradiţionale. Un fel de a spune promovare, pentru că preţurile afişate pe exponatele lor erau atât de europenizate, încât te îndemanu să pleci, nu să cumperi.

Agricultorii expozanţi au fost atâţia câţi şi-au permis să plătească taxele de găzduire exorbitante, în timp ce producătorii de alimente au fost reprezentaţi mai degrabă de competitorii din eşalonul doi.

Ceea ce ar putea salva onoarea IndAgrei 2010 este statistica. La numărătoare nu stau prea rău în comparaţie cu alţi ani. În total au expus 585 de firme, dintre care 234 au fost străine. Ar mai fi de spus câte ceva despre nivelul de reprezentare a industriei constructoare de maşini. Să începem cu singurul element de noutate naţională: tractoraşul TAG al celor de la Reghin, asamblat cu piese de rezistenţă importate. Doar câteva mari companii, printre care Maşini Agricole Performante, Mat Craiova, alături de cei de la Tehnofavorit, Maschio Gaspardo şi Mecanica Ceahlău, au avut o participare onorabilă. Lovitura pare a fi dată de organizatorii RomAgrotec, care s-au convins că fac afaceri incomparabil mai bune de unii singuri.

Despre participarea ecologiştilor ce să mai spunem…

Singurul element dătător de speranţe pentru evoluţia viitoare a IndAgra este că a reuşit să fie prezentă într-un an de criză fără asemănare. În această ordine de idei, implicarea directă a Ministerului Agriculturii în organizarea ei este salutară. Ea vine să dovedească o altă atitudine a acestei instituţii, care anul trecut a manifestat o pasivitate jenantă.

Seminţele, la mare căutare

Producătorii de seminţe şi material săditor  par a fi singurii care încă se încăpăţânează să vină an de an, în număr tot mai mare şi cu standuri care mai de care mai îmbietoare. Din punctul lor de vedere, IndAgra reprezintă un barometru al aprecierii agricultorilor faţă de produsele pe care le expun. Am întâlnit firme ale căror reprezentanţi susţineau fără nici o reţinere că într-o zi de IndAgra vând cât într-un an calendaristic. Majoritatea cumpărătorilor sunt mici grădinari care produc pentru autoconsum. În afară de seminţe, la mare căutare au fost puieţii de pomi, asta şi pentru că vremea frumoasă din noiembrie permitea încă plantarea acestora.

Zootehnia, o prezenţă îmbucurătoare

La manifestarea de anul acesta, zootehnia a fost o surpriză plăcută atât prin varietatea, cât şi prin numărul semnificativ de exemplare expuse. Prezenţa animalelor foarte valoroase din punct de vedere genetic a fost cea mai bună dovadă că zootehnia rezistă chiar şi într-un climat economic atipic creşterii animalelor. Cel mai îmbucurător este că rezultatele obţinute de zootehniştii autohtoni se apropie încet, dar sigur de ale occidentalilor.

În sectorul bovinelor, vizitatorilor le-a fost fost dat să vadă aproape tot ce este mai valoros în fermele de vaci pentru lapte şi carne. Se cuvine să amintim că anul acesta au fost prezente unităţi de referinţă din ţara noastră, recunoscute pentru rezultatele deosebite obţinute, dar şi pentru nivelul de tehnologizare specific fermelor europene.

Ca şi în anii anteriori, sectorul ovinelor a fost foarte bine reprezentat, atât prin asociaţiile de crescători prezente, cât şi prin instituţiile de cercetare pentru ovine. O noutate a târgului de anul acesta a fost prezenţa Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli, care au adus câteva exemplare cu adevărat impunătoare.

Dacă anul trecut la pavilionul cailor de rasă au fost expuse exemplare superbe din sistemul privat, la ediţia aceasta, Romsilva a avut cel mai mare număr de cai.

Avicultura a fost încântătoare prin diversitatea de păsări rare şi exotice.

Indagra 2010 – prilej de reîntâlnire cu valorile agriculturii româneşti şi mondiale. Ambasada Franţei în România, obişnuită prezenţă la manifestările expoziţionale IndAgra, a ţinut din prima zi să marcheze aspecte privind colaborarea dintre cele două ţări, cu deosebire în domeniul agriculturii.

A fost subliniat, cu această ocazie, aportul unor personalităţi la integrarea României în UE, la implementarea ultimelor noutăţi în agricultură, dar şi la consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări, fiind nominalizate în acest sens două recunoscute valorii ale agriculturii româneşti – dr. ing. Gh. Neaţă, pentru aportul adus în domeniul geneticii şi ameliorării în zootehnie, şi Roxana Zarma director general în Ministerul Agriculturii, pentru intervenţiile menite a creiona politicile cele mai pertinente de urmat pentru agricultură în context european, cărora ambasadorul Franţei, dl. Henri Paul, le-a acordat, în prezenţa numeroşilor participanţi la eveniment, înalta distincţie „Meritul Agricol Francez“.

O recunoaştere pe care ar merita-o şi din partea autorităţilor române.

Unde este industria autohtonă?

Am fi vrut să facem o analiză comparativă a prezenţei diferitelor firme care produc sau comercializează maşini şi utilaje agricole în România. Adevărul este că au fost mai puţine în acest an.

Am încercat să obţinem informaţii de la Centrul de presă pentru a afla motivul. Aici am găsit doar uşi închise cu „şapte lacăte“.

În condiţiile date, am apelat la Catalogul oficial, pentru a şti măcar numărul lor.

Şi am numărat până la 74. Câte or fi fost în realitate, greu de spus.

Până la urmă, am identificat prezenţa unuia dintre cei mai importanţi competitori pe piaţa românească, compania Maşini Agricole Performante.

Firma este distribuitor unic al mărcilor Same şi Deutz Fahr, care are o pondere de piaţă de 20-25% printre comercianţii importanţi. Am regăsit şi Tehnofavoritul din Cluj, care produce şi comercializează maşini şi utilaje pentru agricultură şi industria alimentară, Mecanica Ceahlău sau MAT Craiova.

V. ŞOIMU, L. ZMARANDA, T. DOBRE