Impactul războiului. Tabloul relațiilor economice dintre România, Ucraina și Rusia

Share

Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. Ucraina este în creștere, pe locul 21 în topul schimburilor comerciale și în top 10 destinații pentru investițiile străine directe ale românilor.

„Dincolo de tabloul economic vorbim în primul rând despre umanitate. Prin războiul din Ucraina, un singur decident politic afectează direct și ireversibil viețile a peste 188 de milioane de cetățeni ucraineni și ruși. România și-a demonstrat imediat solidaritatea față de Ucraina. Nu poți să nu te gândești că, fără apartenența la NATO, am fi putut fi noi în locul ucrainenilor. Apoi au început să curgă măsurile fără precedent adoptate de UE împotriva Rusiei: excluderea din SWIFT, înghețarea rezervelor internaționale ale băncii centrale, vânătoarea de active ale oligarhilor, închiderea spațiului aerian pentru Rusia și, mai nou, arme letale în valoare de aproape 500 de milioane de euro pentru Ucraina. Sunt țintiți oligarhii, decidenți politici și președintele Putin, dar sunt măsuri pentru care deja au început să plătească toți cei 144 de milioane de cetățeni ai Rusiei prin deprecierea rublei rusești, scumpirea creditării și impactul unei probabile recesiuni. Încetarea cât mai rapidă a focului este primul și cel mai important pas“, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

Ucraina – al 21-lea partener comercial, Rusia – al 18-lea

Valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și Ucraina a scăzut cu 1,7% față de 2019 și a fost cu 7% sub nivelul record atins în 2011, ajungând la peste 1,5 miliarde de euro, respectiv 1,1% din total în 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Pe baza Catalogului Exportatorilor & Importatorilor din România realizat de Camera de Comerț și Industrie a României din 2020 și a datelor de la Ministerul Finanțelor (sunt incluse doar companiile care și-au raportat rezultatele financiare la 2020), respectiv de la Institutul Național de Statistică,  analiștii KeysFin au identificat 594 de companii românești (114 mari, 215 medii, 166 mici și 99 de microîntreprinderi) ce au exportat în Ucraina în principal mașini și echipamente pentru transport (45% din total exporturi ale României în Ucraina), mărfuri clasificate în principal după materia primă (piele, cauciuc, articole din lemn, hârtie, fier sau oțel, 22% din total), și produse chimice (15% din total), iar 1.347 (102 mari, 277 medii, 391 mici și 577 de microîntreprinderi) au importat din Ucraina mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (32% din total importuri din Ucraina în 2020), mașini și echipamente pentru transport (20% din total) și materiale crude, necomestibile exclusiv combustibil (17% din total importuri din Ucraina în 2020).

În raport cu Rusia, valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) a scăzut cu 36% față de 2019 și a fost cu 37% sub nivelul din 2011, ajungând la peste 2,6 miliarde de euro, respectiv 1,8% din total în 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Pachetul de măsuri economice al Uniunii Europene, în special excluderea din SWIFT, va genera blocaje de ordin financiar pe întreg lanțul pentru companiile locale care își păstrează relațiile comerciale în Rusia, avertizează analiștii KeysFin. În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina este necesar ca managerii să verifice companiile cu care colaborează pentru a reduce riscurile comerciale, precum cel de neîncasare creanțe sau de insolvență.

409 companii (90 mari, 173 medii, 88 mici și 58 de microîntreprinderi) au exportat în Rusia în principal mașini și echipamente pentru transport (62% din total exporturi în Rusia), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă și produse chimice, fiecare cu câte 12% din total în 2020.

823 de companii (100 mari, 172 medii, 218 mici și 333 microîntreprinderi) au importat din Rusia în principal combustibili (72% din total importuri din Rusia), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă cu 12% din total și materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil cu 6% din total.

Ucraina – top 10 investiții românești în străinătate

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, investitorii finali din Germania continuă să dețină, direct sau prin intermediul unor filiale din țări intermediare, prima poziție în rândul investitorilor străini, cu un sold de 13,8 miliarde de euro, în creștere cu 4,5% față de 2019, urmați de cei din Austria, cu 10,2 miliarde de euro (+1,1%), și Franța cu 8,7% milioane euro, +5,5% față de 2019. Rusia ocupă locul al 19-lea în topul investitorilor străini, cu 1,2 miliarde de euro în 2020, respectiv 1,3% din total în 2020. În 2011, Federația Rusă era încadrată la alte state cu investiții directe de sub 100 de milioane de euro.

Statisticile privind țara investitorului final s-au realizat utilizând abordarea bazată pe control și au avut la bază Registrul European al Grupurilor.

Principala destinație a investițiilor românești în străinătate a fost Cipru (486 milioane euro), urmată de Italia (290 milioane euro), Republica Moldova (280 milioane euro). Ucraina se regăsește în primele 10 destinații, pe locul al 9-lea, cu 29 milioane de euro în 2020.

Top companii din România cu acționariat ucrainean*

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și de la Ministerul de Finanțe pe 2020:

  1. Comerț: Imperial Metal SRL (100% capital direct ucrainean), Dask Centru SRL (100%), Fortuna Discount Market SRL (100%), Aqua Planet Company SRL (100%), Gradinamax SRL (100%).
  2. Sănătate & asistență socială: OK Medical SRL (100%), Visus Clinic SRL (peste 50%), New Dental House SRL (100%), Provivamed SRL (peste 50%), Genobiosis SRL (100%).
  3. Cultură & divertisment: Dream Slots SRL (100%), Win Boss SRL (100%), Atlanta Enterprises Group SRL (peste 50%), Race Drift Pyt SRL-D (100%), Orchestra Arkadia SRL (peste 50%).

Top companii din România cu acționariat rusesc*

Expunerea companiilor locale pe Rusia este marginală, inclusiv a sistemului bancar. Și vice-versa. Sunt mai puțin de 200 de companii cu o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei care au avut cel puțin 20% capital rusesc direct în structura acționariatului. Înseamnă mai puțin de 0,1% din totalul companiilor locale care și-au raportat rezultatele financiare la 2020.

  1. Transport & depozitare: Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA (100% capital direct rusesc), Logitex Constanța SRL (peste 50%), Gromas Trans SRL (100%) Av Logistik Solutions SRL (peste 50%) și Air Logistic Service SRL (100%)
  2. Comerț; XM Textiles Sud-Est Distribution SRL (peste 50%), Standart Park România SRL (peste 50%), World Of Hand Tools SRL (100%), Torgservice RM SRL (100%) și Citypay SRL (peste 50%).
  3. Cultură & divertisment: Casino Palace SRL (peste 50%), Palace Slots International SRL (peste 50%), Betco Technology SRL (peste 50%), Uno Atelier Resta SRL (100%) și Minus Zero SRL (peste 50%).

* Sunt luate în calcul toate companiile care au avut direct în structura acționariatului cel puțin o pondere de 20% capital rusesc sau ucrainean pentru a putea conta în procesul decizional și și-au raportat rezultatele financiare pentru 2020 la Ministerul Finanțelor.

Care este impactul conflictului asupra piețelor din perspectiva CE?

Consiliul Europei consideră că invadarea Ucrainei de către Rusia riscă să perturbe piețele mondiale. S-a înregistrat deja, de la începutul conflictului, o creștere puternică, la nivel mondial, a prețurilor principalelor produse de bază. Acest lucru afectează și mai mult piețele, care au înregistrat recent prețuri record la energie și îngrășăminte.

Miniștrii energiei din UE au participat la o reuniune extraordinară la 28 februarie pentru a face schimb de opinii cu privire la impactul conflictului asupra capacităților energetice ale Ucrainei și asupra pieței europene a energiei. Potrivit CE, miniștrii au discutat despre asistența acordată Ucrainei și sincronizarea rețelei de energie electrică a Ucrainei cu cea a UE; situația aprovizionării cu energie, a stocurilor și a fluxurilor energetice din statele membre; măsuri de urgență pe piață pentru a asigura aprovizionarea; opțiuni pentru limitarea impactului prețurilor ridicate.

Totodată, pe data de 2 martie, miniștrii Agriculturii din UE s-au reunit prin videoconferință pentru a discuta situația pieței agroalimentare. Miniștrii și-au exprimat solidaritatea cu Ucraina și au subliniat necesitatea de a se asigura o aprovizionare adecvată cu alimente pentru populația ucraineană. De asemenea, aceștia au discutat despre acțiuni pentru a monitoriza: evoluția pieței; aprovizionarea cu hrană pentru animale; fluctuațiile prețurilor la energie și îngrășăminte.

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe tarife în ruble țărilor „neprietenoase“ care importă gaz rusesc.

Ion BOGDAN