fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Fermierul şi teoria cincinalului

Share Button

O dată la cinci ani vine câte un sezon prost, este opinia ridicată la rang de axiomă de un agricultor din Bărăganul ialomiţean.

Cunoscut agricultor ialomiţean, Nelu Badea este de profesie inginer agronom. Fost senator în legislatura 1996-2000, în care de altfel a fost unul dintre membrii activi ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, fermierul administrează o fermă mixtă – vegetală și zootehnică – situată în comuna Gârbovi, dar cu sediul social la Urziceni, ca de altfel şi o moară, un service auto și o staţie de verificări tehnice. Pentru întreaga activitate a angajat 56 de salariaţi, dintre care 12 lucrează în agricultură.

„De-a lungul timpului, am învăţat că, o dată la cinci ani, cu aproximaţie, vine câte un sezon prost, cum a fost în acest an. De aceea, banii câștigaţi în anii buni trebuie cheltuiţi cu mare atenţie, investiţi. Este necesară o rezervă de bani, pentru a preveni situaţiile grele, de secetă, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să luăm credite de la bănci, cu dobânzi mari, care ne dezavantajează“, Nelu Badea.

Fermă vegetală prosperă

Nelu Badea administrează 1.350 ha, fără posibilitate de irigare. Însă, cu ajutorul unor mașini și utilaje performante, prin aplicarea unor tehnologii moderne și utilizarea numai a seminţei certificate, de calitate, ferma vegetală este prosperă.

În acest an a avut culturi de grâu pe 300 ha, rapiţă – 300 ha, porumb – 350 ha și floarea-soarelui pe 300 ha. În rest, pe aproape 100 ha agricultorul a cultivat plante furajere.

Ca orice bun gospodar, încă din timpul verii a început să se îngrijească de înfiinţarea culturilor de toamnă. A pregătit terenul acolo unde culturile au fost recoltate și a achiziţionat îngrășămintele chimice necesare.

„Seceta a afectat culturile de floarea-soarelui și porumb. La grâu, în funcţie de solă, producţia a fost de la 2.000 kg/ha la 5.000 kg/ha, cu o medie de 3.500 kg/ha. Într-un an normal, producţia medie se ridică la aproximativ 5.000 kg/ha. La rapiţă am însămânţat în toamna trecută 280 ha, dintre care au mai rămas 125 ha. Producţia medie a fost de 2.000 kg/ha. Bună, zic eu, în condiţiile acestui an. Pe suprafaţa întoarsă am semănat porumb și floarea-soarelui“, ne-a spus Badea. „Dacă am fi avut irigaţii – mai adaugă el – nu mai așteptam să ni se acorde despăgubiri din cauza secetei. După 1990 au existat unele tentative de refacere a sistemelor de irigaţii și subvenţionarea apei, dar nu s-au finalizat. În zona noastră s-ar putea iriga. A fost un proiect, mai mulţi miniştri au promis că aduc apă, dar nu s-a făcut nimic. Nu avem nevoie decât de apă, pentru că instalaţiile de irigat ni le putem cumpăra singuri.“

Ferma agricultorului ialomiţean dispune de un modern parc de maşini şi utilaje, achiziţionate pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, în valoare de vreo 600.000 de euro. Cu acești bani au fost cumpărate șapte tractoare, trei combine și altele. Mai dispune și de tractoare vechi, românești, pe care le folosește la transport. În condiţiile actuale, are capacitatea necesară de a presta servicii și pentru alte ferme.

Să mai spunem că societatea a cumpărat recent un cântar pentru cereale (basculă) de 60 t și are un proiect, deja aprobat, pentru construirea unui siloz de 3.000 t.

Zootehnia, la limita rentabilităţii

Ferma zootehnică numără un efectiv de 300 de vaci Holstein, dintre care 150 de lapte. Astfel, agricultorul a încercat să valorifice cât mai bine o parte din producţia vegetală. În același timp, gunoiul de grajd este folosit pentru fertilizarea unei părţi din terenul arabil.

„În ultimii ani, zootehnia nu a fost prea rentabilă, pentru că preţul de valorificare a laptelui este foarte mic comparativ cu valoarea mare a inputurilor. De aceea este foarte greu să fie acoperite cheltuielile. Eu am avantajul că cele mai multe furaje le produc în ferma vegetală. Dacă ar trebui să le cumpăr la preţul pieţei, cred că aș merge pe pierdere“, a afirmat interlocutorul nostru.

Deocamdată, întreaga cantitate de lapte este vândută unor unităţi mari de procesare. Însă, în viitor, Badea intenţionează să achiziţioneze sisteme automate, destinate vânzării stradale a laptelui proaspăt.

„Visul nostru este să construim o fabrică de pâine și o alta de prelucrare a laptelui, pentru a închide un ciclu de producţie și a obţine plusvaloare“ – a mai spus Badea.

Traian DOBRE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.