Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, avertizează specialiștii și reprezentanții sectorului reuniți la cea de-a 6-a Conferință Regională Moldova Centru, desfășurată la Vaslui, sub organizarea Clubul Fermierilor Români.
Concluzia generală a evenimentului este alarmantă: România riscă să piardă o generație întreagă de fermieri dacă nu sunt adoptate rapid măsuri de sprijin structural.
Potrivit datelor prezentate, opt din zece fermieri români nu mai au acces la credit bancar, în condițiile în care băncile au înăsprit drastic criteriile de finanțare în ultimele 18 luni.
În același timp, prețurile la cereale precum grâul și porumbul au rămas la nivelul anilor 2010–2012, în timp ce costurile de producție au explodat: forța de muncă s-a scumpit de până la cinci ori, iar carburantul a depășit pragul de 10 lei pe litru pentru prima dată în istorie.
„Astăzi, 80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem prețuri la produse agricole la nivelul lui 2010, salarii de cinci ori mai mari și carburant de peste 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză – este o catastrofă lentă”, a declarat Dan Hurduc.
„Efectul foarfecei”: costuri în creștere, prețuri stagnante
Participanții au descris situația fermierilor ca pe un „efect al foarfecei economice”, în care veniturile rămân blocate la niveluri vechi de peste un deceniu, în timp ce inputurile agricole — fertilizanți, pesticide, energie și salarii — au crescut cu 400–500%.
Criza a fost accentuată de importurile masive de cereale din Ucraina începând cu 2023, care au dezechilibrat piața internă și au dus la insolvențe în lanț în rândul traderilor. Blocajele financiare au afectat direct fermierii, mulți dintre aceștia nereușind să își încaseze contravaloarea recoltelor, în timp ce băncile au redus drastic liniile de credit.
„Județul Vaslui are un indice de reziliență agricolă de 4,1 din 10, ceea ce indică o vulnerabilitate ridicată la șocuri externe”, a explicat Gavril Ștefan.
Sistemul financiar, „un zid de beton” pentru fermieri
Panelul dedicat finanțării a evidențiat o problemă critică: accesul la credit agricol este practic blocat pentru majoritatea fermierilor mici și mijlocii. Din aproximativ 7.000 de fermieri activi în județul Vaslui, mai puțin de 12% au contracte directe cu procesatori sau retaileri, ceea ce reduce drastic stabilitatea veniturilor.
Reprezentanții bancari au confirmat percepția de risc ridicat asociată agriculturii, ceea ce a dus la restrângerea finanțării.
Printre soluțiile propuse se numără extinderea garanțiilor de stat pentru credite agricole, fonduri regionale de lichiditate, accelerarea decontărilor prin APIA și AFIR, precum și dezvoltarea finanțării bazate pe recoltă.
Instabilitate legislativă și absorbție redusă a fondurilor europene
Fermierii au criticat schimbările frecvente de legislație, care îngreunează planificarea pe termen lung. În paralel, reforma Politica Agricolă Comună pentru perioada 2028–2034 este în pregătire, iar agricultorii cer implicare reală în procesul de consultare.
Reprezentanții APIA au recunoscut că rata de absorbție a fondurilor europene în zona Moldovei rămâne sub 60% în 2025, din cauza birocrației și lipsei de consiliere locală.
„Fermierii nu cer subvenții nelimitate, ci un cadru corect de piață și stabilitate legislativă. Fără un lanț valoric național, vom ajunge să importăm alimentele pe care le putem produce intern”, a afirmat Ciprian Dron.
Soluții propuse și apel către autorități
Conferința s-a încheiat cu un set de măsuri urgente adresate autorităților naționale și europene:
- deblocarea creditelor garantate de stat pentru fermele de 10-500 ha;
- reducerea termenelor de plată APIA de la 90 la 30 de zile;
- crearea unui fond regional de reziliență agricolă pentru Moldova;
- consultare obligatorie a fermierilor la modificări legislative;
- programe pilot de contractare directă cu retailul, cu prețuri minime garantate.
Organizatorii avertizează că, fără intervenții rapide, agricultura românească riscă o contracție severă, cu efecte directe asupra securității alimentare și economiei rurale.