Principalele organizații profesionale ale fermierilor și cooperativelor agricole solicită Parlamentului și Guvernului realizarea unui studiu de impact economic înainte de adoptarea proiectului de Lege L455/2026. Reprezentanții sectorului cer compensarea integrală a restricțiilor impuse agriculturii, consultări reale și publicarea hărților zonelor vizate pentru restaurarea biodiversității.
Organizațiile reprezentative ale fermierilor și cooperativelor agricole din România avertizează că Strategia Națională și Planul de acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030 ar putea genera pierderi economice importante pentru agricultură, în lipsa unor mecanisme clare de finanțare și compensare.
Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii Senatului, comisiilor parlamentare, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, organizațiile solicită modificarea proiectului de Lege L455/2026 înainte de adoptare.
Semnatarii susțin că impactul economic negativ asupra agriculturii ar putea depăși cu mult valoarea fondurilor prevăzute în jalonul aferent Planului Național de Redresare și Reziliență. Din acest motiv, aceștia cer realizarea urgentă a unui studiu de impact economic dedicat sectorului agricol.
Fermierii cer garanții pentru compensarea restricțiilor
Organizațiile agricole precizează că nu contestă obiectivele de protejare a mediului și de conservare a biodiversității, dar consideră că actuala formă a strategiei transferă o parte importantă a costurilor către fermieri, indiferent de dimensiunea exploatațiilor.
Potrivit scrisorii deschise, introducerea unor noi restricții fără finanțare corespunzătoare ar putea afecta competitivitatea agriculturii românești, veniturile producătorilor, securitatea alimentară și stabilitatea socială din mediul rural.
„Fermierii și cooperativele sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei. Parteneriatul înseamnă compensare corectă și consultare reală, nu obligații impuse fără finanțare”, transmit organizațiile semnatare.
Acestea avertizează că diminuarea producției agricole și creșterea costurilor fermelor s-ar putea reflecta în prețurile alimentelor plătite de populație.
Strategia ar putea genera viitoare constrângeri pentru ferme
Reprezentanții sectorului agricol atrag atenția că documentul strategic nu creează în mod direct obligații juridice noi în momentul adoptării, însă ar putea deveni ulterior baza pentru introducerea unor restricții suplimentare.
În opinia semnatarilor, strategia ar putea fi invocată în viitoarele acte normative, fără ca fermierii să beneficieze de finanțări suficiente pentru adaptarea exploatațiilor.
Organizațiile solicită, prin urmare, garanții legislative pentru o aplicare echitabilă, etapizată și finanțată corespunzător, astfel încât noile măsuri să nu reducă competitivitatea fermelor și să nu conducă la încetarea unor activități economice din mediul rural.
Principalele solicitări ale organizațiilor agricole
Fermierii și cooperativele cer autorităților realizarea unui studiu de impact economic înainte de adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030.
Studiul ar trebui să analizeze costurile suportate de exploatațiile agricole, efectele asupra producției, competitivității și veniturilor fermierilor, precum și eventualele consecințe asupra prețurilor alimentelor.
Organizațiile solicită, de asemenea:
- compensarea integrală și garantată a tuturor restricțiilor impuse fermierilor;
- asigurarea finanțărilor din surse suplimentare față de plafonul Politicii Agricole Comune;
- corelarea strategiei cu Politica Agricolă Comună și evitarea suprareglementării naționale;
- consultarea reală a organizațiilor reprezentative la elaborarea normelor de aplicare;
- preluarea propunerilor formulate de fermieri și cooperative;
- publicarea hărților zonelor în care urmează să fie aplicate măsuri de restaurare;
- organizarea unei consultări publice înainte de termenul de 1 septembrie 2026.
Semnatarii subliniază că fondurile destinate agriculturii prin Politica Agricolă Comună nu ar trebui utilizate pentru finanțarea integrală a unor noi obligații de mediu, deoarece acest lucru ar diminua resursele disponibile pentru susținerea producției agricole și a veniturilor fermierilor.
Organizațiile invocă nivelul redus al utilizării produselor pentru protecția plantelor
Un alt subiect abordat în scrisoarea deschisă este utilizarea produselor pentru protecția plantelor în agricultura românească.
Conform datelor prezentate de organizațiile semnatare, România utilizează aproximativ 0,7 kilograme de substanță activă la hectar, nivel considerat printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Media europeană indicată în document este de aproximativ 2,2 kilograme la hectar, în timp ce unele state membre ar ajunge la consumuri de 7–9 kilograme la hectar.
În acest context, reprezentanții fermierilor consideră că eventualele ținte suplimentare de reducere trebuie stabilite în funcție de nivelul de plecare al fiecărui stat membru, nu prin aplicarea unor procente uniforme.
Orice viitoare măsură ar trebui precedată de o evaluare privind efectele asupra producției, costurilor, competitivității și continuității activităților agricole, susțin organizațiile.
Acestea cer, totodată, standarde de producție echivalente pentru mărfurile importate din state din afara Uniunii Europene, astfel încât fermierii europeni să nu fie obligați să respecte cerințe mai stricte decât concurenții de pe piețele externe.
Avertisment privind securitatea alimentară și prețul hranei
Organizațiile agricole avertizează că introducerea unor noi restricții fără alternative tehnice și financiare poate conduce la scăderea producției interne și la creșterea dependenței României de importurile alimentare.
Semnatarii susțin că efectele ar putea fi resimțite atât de fermieri, cât și de consumatori, prin majorarea prețurilor alimentelor.
În scrisoarea deschisă se arată că România trebuie să evite crearea unor noi crize economice prin adoptarea unor măsuri care nu au fost evaluate din punctul de vedere al impactului asupra agriculturii și populației.
Organizațiile cer ca protejarea biodiversității și menținerea viabilității economice a fermelor să fie tratate ca obiective complementare, nu contradictorii.
Sectorul ovin și caprin, a doua urgență semnalată
În același document, organizațiile agricole solicită adoptarea urgentă a unor măsuri pentru sectorul ovin și caprin, afectat de restricțiile sanitare, blocarea exporturilor și pierderile provocate de bolile animalelor.
Semnatarii afirmă că crescătorii de ovine și caprine suportă consecințele deficiențelor sistemului sanitar-veterinar, precum și ale deciziilor europene care au impus restricții extinse în locul aplicării principiului regionalizării.
Organizațiile solicită aprobarea unui pachet legislativ de sprijin financiar pentru sectorul ovin și caprin, precum și elaborarea unui plan profesionist pentru ieșirea din criză.
Planul ar trebui să urmărească recâștigarea încrederii Comisiei Europene, îmbunătățirea sistemului sanitar-veterinar și deblocarea exporturilor de ovine.
Despăgubiri pentru pesta micilor rumegătoare și atacurile animalelor sălbatice
Printre solicitările adresate autorităților se numără plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare și compensarea integrală a pierderilor economice suportate de crescători.
Organizațiile cer ca despăgubirile să acopere nu doar valoarea animalelor sacrificate, ci și pierderile generate de restricțiile de circulație, blocarea exporturilor, reducerea vânzărilor și costurile suplimentare suportate de ferme.
De asemenea, semnatarii solicită acordarea unor compensații pentru pagubele produse de animalele sălbatice protejate, inclusiv de urși și lupi.
Organizațiile agricole cer dialog tehnic cu autoritățile
Reprezentanții fermierilor și cooperativelor își exprimă disponibilitatea pentru dialog cu Parlamentul, Guvernul și ministerele de resort.
Aceștia precizează că au transmis deja amendamente și propuneri pentru îmbunătățirea proiectelor legislative și susțin adoptarea unei strategii fundamentate economic și științific.
„Susținem adoptarea unei strategii echilibrate și echitabile, care să protejeze deopotrivă biodiversitatea și viabilitatea fermelor și cooperativelor românești”, se arată în document.
Scrisoarea deschisă este semnată de principalele organizații profesionale din agricultura României, între care PRO AGRO, LAPAR, UNCSV, Asociația Forța Fermierilor, APCPR, Forumul APPR, Clubul Fermierilor Români, Federația Crescătorilor de Bovine din România, Asociația Aberdeen Angus România, ACEBOP, HORT INTEGRA, COOP RO, Federația Națională ROMOVIS, Federația Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, Federația Oierilor de Munte din România și Federația Națională a Crescătorilor de Capre.