FAO vrea să reducă risipa de alimente
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) a lansat o campanie mondială împotriva risipei de alimente. Consumatorii, industria agro-alimentară şi guvernele sunt chemate să-şi reducă pierderile şi, mai ales, cantitatea de deşeuri alimentare, care se ridică la 1,3 miliarde de tone pe an.
De curând, organizația a lansat campania Think.Eat.Save, care vine să sprijine inițiativa (gestionată de FAO și Messe Düsseldorf) și are drept scop reducerea pierderilor și a risipei de alimente de-a lungul lanțului de producție și al consumului alimentar. Ea mobilizează expertiza unor organizaţii precum WRAP (Waste and Services Action Programme) și Feeding the 5.000, dar și a altor parteneri, fără a uita guvernele naționale care beneficiază de o experiență notabilă în materie de direcționare și modificare a practicilor care duc la risipa de deșeuri.
De asemenea, are drept scop accelerarea luptei împotriva risipei de alimente, punând la dispoziție un portal care oferă o viziune globală și un schimb de informații cu privire la numeroasele inițiative în curs la nivel global.
În prezent, o treime din hrana produsă în lume – în valoare de circa un miliard de dolari – este pierdută sau aruncată de-a lungul sistemului de producție şi al consumului alimentar, potrivit datelor FAO. Pierderile se înregistrează mai ales în faza de producție-recoltare, prelucrare și distribuție, în timp ce aruncatul alimentelor are loc în general în comerț și la consumatori.
Aruncatul absurd
„Într-o lume cu o populație de 7 miliarde de oameni, care ar urma să se mărească până la 9 miliarde în 2050, aruncatul alimentelor nu are niciun sens economic, de mediu sau etic“, afirmă Achim Steiner, subsecretar general și director executiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE).
„Mai mult, date fiind repercusiunile asupra costurilor, trebuie să știm că pământul, apa, îngrășămintele și munca depusă pentru producția de alimente sunt şi ele risipite, fără a mai pune la socoteală emisia de gaze cu efect de seră produse de descompunerea alimentelor“, mai spune Steiner. El susține că a venit vremea ca omenirea să-și schimbe modul în care produce și consumă resursele naturale.
Și José Graziano da Silva, director general al FAO, spune că în regiunile industrializate circa jumătate din alimentele aruncate, adică 300 milioane de tone pe an, sunt rezultatul acțiunii întregului lanț care include producători, comercianți și consumatori și în care fiecare aruncă hrană. Cantitatea depășește producția alimentară netă totală a Africii subsahariene și ar fi de ajuns să hrănească 870 milioane de oameni care suferă de foamete în lume.
„Dacă putem să ajutăm producătorii să reducă pierderile prin metode mai bune de recoltare, procesare, stocare, transport și vânzare, iar pe consumatori să-și schimbe obiceiurile alimentare, atunci o să vedem o lume mai sănătoasă, care nu va mai suferi de foame“, adaugă da Silva.
Care sunt presiunile
Sistemul alimentar mondial are repercusiuni profunde asupra mediului, iar tendința de a produce mai multă hrană decât se consumă nu face decât să exacerbeze presiuni cum ar fi:
• peste 20% din terenurile cultivate, 30% din păduri și 10% din pajiști sunt în curs de degradare;
• la nivel mondial, 9% din resursele de apă dulce sunt exploatate, iar 70% din acestea sunt folosite pentru irigații în agricultură;
• agricultura și schimbările în utilizarea terenurilor, mai ales despădurirea, contribuie cu peste 30% din totalul emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră;
• la nivel global, sistemul agroalimentar reprezintă circa 30% din consumul final de energie disponibil;
• pescuitul în exces și proasta gestionare a rezervelor de pește contribuie la diminuarea acestora, 30% din stocurile de pește marin fiind supraexploatate.
Factorii care generează pierderi
Campania Think.Eat.Save. se înscrie în linia summitului de la Rio+20 (iunie 2012), în timpul căruia șefi de state și de guverne au dat undă verde cadrului general de elaborare a unor programe care să vizeze moduri durabile de consum și producție în următorii zece ani, scopul fiind reducerea impactului asupra mediului și asigurarea hranei pentru o populație în creștere.
Potrivit FAO, circa 95% din pierderile și risipa de alimente în țările în curs de dezvoltare reprezintă pierderi involuntare care apar în primele etape ale lanțului de aprovizionare cu alimente. Pierderile sunt cauzate de constrângerile financiare și de gestionare, dar şi de limitele tehnice în ceea ce privește recoltarea sau ca urmare a problemelor legate de depozitare sau instalațiile de răcire, acolo unde condițiile climatice sunt dificile. Mai sunt probleme legate și de infrastructură, ambalaje și vânzare. În același timp, nici în țările dezvoltate situația nu este idilică. În timpul procesului de fabricare a produselor alimentare și a vânzării în detaliu, cantități mari de hrană sunt aruncate la gunoi din cauza unor practici ineficiente, dar și a normelor de calitate care pun un accent exagerat pe ambalaj. Mai trebuie remarcat și comportamentul consumatorilor care au tendința de a arunca la gunoi alimentele comestibile în urma unor cumpărături nejustificate. Nu trebuie uitată nici depozitarea neadecvată de multe ori sau mesele disproporționate.
Obiectivele UE, până în 2012
„În UE ne-am fixat ca obiectiv ca, până în 2020, să reducem la jumătate alimentele aruncate. Comisia Europeană vrea să-și prezinte anul viitor ideile cu privire la durabilitatea sistemului alimentar, punând accentul pe risipa de alimente“, susține Janez Potočnik, comisarul european pe probleme de mediu.
„Reducerea deșeurilor alimentare va duce la o utilizare mai eficace a terenurilor, o gestionare mai bună a resurselor de apă sau a fosforului, cu repercusiuni pozitive asupra schimbărilor climatice“, adaugă Potočnik.
Campania va viza implicarea familiilor, supermarketurilor, lanțurilor hoteliere, școlilor, cluburilor sportive și sociale, şefilor de întreprinderi, primăriilor sau șefilor de state.
Ce economii s-ar putea face?
Volumul de alimente aruncate pe cap de locuitor variază între 95 și 115 kg pe an în Europa și America de Nord/Oceania, în timp ce în Africa subsahariană și Asia de Sud și Sud-Est este între 6 și 11 kg.
Potrivit WRAP, în Marea Britanie o familie medie ar putea economisi 680 lire sterline pe an (1.090 dolari), iar sectorul hotelier și restaurantele – 724 milioane de lire sterline (1,2 miliarde de dolari) dacă problema risipei ar fi rezolvată.
Ioana GUŢE