Evoluţii pe piaţa mondială agroalimentară (18 din 2010)
Preţul grâului, la noi şi în lume
Dacă operativa Ministerului Agriculturii spune adevărul, atunci România a recoltat în acest an peste 6 milioane tone de grâu. Adică puţin mai mult decât în 2009, când ar fi putut să-şi asigure consumul intern. Din teritoriu se aud însă voci care contestă corectitudinea raportărilor oficiale. Ele se referă la producţia totală de grâu standard, care nu ar depăşi 4 milioane de tone.
Referindu-ne la producţia marfă, adică la ceea ce intră în circuitul comercial, atunci putem spune că populaţia de la oraş poate avea unele motive de nelinişte. Nu prea mari, pentru că marile companii transnaţionale au grijă de pâinea noastră cea de toate zilele şi deja s-au apucat să negocieze cu exportatorii străini.
Se spune că şi mari producători de grâu autohton ar fi contractat la export circa 1 milion de tone. Acţiunea lor trebuie judecată ca una care are darul de a destabiliza piaţa internă, ea fiind legată de imposibilitatea procesatorilor de a plăti cash marfa oferită acum, când au nevoie de bani pentru pregătirea însămânţărilor de toamnă.
Ce-i drept, nu în condiţiile existenţei excedentelor de până acum. Prognozele experţilor americani indică o recoltă mondială ce nu va depăşi 660 milioane de tone. Adevărul este că Uniunea Europeană nu pare a fi în dificultate din acest punct de vedere, dar excedentele sale sunt departe de a acoperi cererea suplimentară ce va putea veni din partea ţărilor bântuite de secetă sau inundaţii.
Ruşii nu par a fi dispuşi să-şi facă public deficitul, dar analiştii susţin că suprafaţa de grâu rămasă în cultură, de 19,5 milioane hectare, nu are cum să acopere consumul intern, de 77 milioane tone. Kazakhstanul stă la fel de prost cu recolta, iar din partea ucrainenilor nu se avansează oferte de export. Spunând acestea, este de aşteptat ca preţul grâului la bursele lumii să atingă în 2011 cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. El este deja cu mult peste media anilor agricoli, apropiindu-se vertiginos de 280$/tona. Spre edificare, prezentăm evoluţia cotaţiilor la Bursa din Chicago.
Preţul grâului românesc pe piaţa internă la începutul secerişului părea că se va prăbuşi, dar el şi-a revenit spectaculos, mulţumind în bună măsură fermierii care dispun de grâu de calitate. Asta tocmai în condiţiile în care la graniţa de vest s-a consemnat o acţiune conjugată ce părea că va reuşi să distorsioneze piaţa prin practici de concurenţă neloială. (Iosif POP)
Impactul crizei din Rusia
România are şi de pierdut din cauza crizei grâului din Rusia, chiar dacă marii producători se gândesc la un profit mai mare. Asta pentru că ţara noastră are de respectat contractele de export, care la vremea când au fost semnate erau negociate la un preţ mult mai mic decât cel de astăzi. În acelaşi timp, potrivit declaraţiilor oficialilor din cadrul Ministerului Agriculturii, România este nevoită să importe peste un milion de tone de grâu. Din nefericire pentru noi, din cauza cotaţiilor ridicate ale grâului, vom exporta mai ieftin decât importăm. „Avem contracte în derulare pentru exportul a1,8 milioane tone de grâu, la un preţ de 0,5-0,7 lei/kg, dar cred că vom fi nevoiţi să importăm până la noua recoltă de anul viitor în jur de 1,2 milioane tone pentru a ne asigura consumul intern“, susţine secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu.
Cu alte cuvinte, România va exporta 1,8 milioane tone de grâu la un preţ de circa 125 de euro/tonă şi va importa 1,2 milioane tone de grâu cu un preţ de circa 175 de euro/tonă. Potrivit analiştilor financiari, interdicţia Rusiei de a exporta grâu până anul viitor va menţine preţurile destul de ridicate pe pieţele internaţionale. Marii producători agricoli din ţară au anunţat deja că sunt tentaţi să îşi vândă producţia pe pieţele externe deoarece îşi încasează mult mai repede banii. (B.M.)
Preţul grâului pe principalele burse
După o perioadă de consolidare, preţul a început să-şi reia ritmul de creştere ajungând la 200-215 euro/tonă. Preţul a beneficiat de elemente de susţinere, unul dintre acestea fiind recolta de grâu din Rusia, care este mai mică cu cca. 4 milioane de tone faţă de estimarea de la începutul lunii august. În aceste condiţii, zvonurile referitoare la importul de grâu de către Rusia sunt de actualitate, cu toate că guvernul a anunţat că nu este nevoie de importuri, ţinând cont de stocul actual.
În altă ordine de idei, decizia guvernului din Ucraina de a impune cote la exportul de grâu încă nu a fost luată. Aceste probleme pot duce la creşterea suprafeţelor ce vor fi cultivate cu grâu în această toamnă în emisfera nordică. Activitatea de export a Europei este foarte susţinută, având în vedere certificatele eliberate aferente cantităţii de 850.000 tone de grâu, din care o treime aparţine Franţei.
Piaţa porumbului, într-o perspectivă pesimistă
Preţul porumbului şi-a păstrat o anumită volatilitate, însă a încheiat săptămâna într-o notă pozitivă. Acesta a avut o evoluţie similară cu cel al cerealelor păioase. Porumbul a profitat de incertitudinile legate de degradarea producţiei atât în Europa cât şi în SUA. Condiţiile climatice din SUA au degradat starea de dezvoltare a porumbului, iar o mare parte a operatorilor de piaţă vorbesc de o scădere semnificativă a producţiei totale. Producţia medie la hectar în SUA este mai mică decât cea estimată iniţial în toate rapoartele.
Orzul, la concurenţă cu grâul furajer
Preţul orzului a avut o evoluţie limitată în ultima perioadă, din cauza orzului furajer care a simţit presiunea grâului furajer european. Primele achiziţii de grâu realizate de către Marea Britanie au avut loc şi ele pot fi urmate de importuri de grâu furajer ce vor fi realizate de către Germania. Abundenţa precipitaţiilor a făcut ca numai 75% din recolta de grâu să fie considerată bună pentru panificaţie. În aceste condiţii, preţul orzului furajer a pierdut cca 7,7 euro/tonă ajungând, la 177 euro/tonă FOB Rouen.
Cererea de soia, în creştere
Apariţia pe piaţă a noii recolte de soia atrage atenţia operatorilor. Seceta înregistrată într-o anumită parte a regiunii Midwest va duce la scăderea producţiei cu fiecare săptămână care trece. Cererea de soia de origine americană este mare, ceea ce face ca preţul să se menţină la un nivel ridicat. Preţul uleiului din soia a crescut ca urmare a creşterii cererii de pe piaţă. După scăderea înregistrată în săptămânile precedente, uleiul de soia a început să-şi recâştige poziţia în competiţia cu boabele de soia.
Floarea-soarelui este căutată şi pentru biodiesel
Preţul florii-soarelui a crescut uşor în ultima săptămână, pe fondul unei cereri aflate în creştere. Consumul este în creştere, iar floarea-soarelui profită de cererea în creştere a industriei, în special a producătorilor de biodiesel.
Piaţa uleiurilor vegetale
Preţul rapiţei a atins 350 euro/tonă, înregistrat la o tendinţă de creştere iniţiată de mai bine de un an de zile. Preţul rapiţei a fost influenţat de evoluţia preţului petrolului. Ţinând cont de capacitatea de procesare actuală, industria îşi menţine interesul pentru achiziţionarea de noi cantităţi.
Dumitru Daniel SANDU
