Efectele pandemiei asupra obiceiurilor de consum ale românilor
Coronavirusul și tot ce a urmat după au influențat și comportamentul de consum, indiferent de tipul de produse. Pe viitor, se preconizează o scădere a consumului și o orientare către produse mai ieftine. Vor fi și categorii de produse ce vor fi lăsate la coada listei din cauza banilor tot mai puțini.
Pandemia de COVID-19 și măsurile luate de autorități pentru evitarea răspândirii acesteia au influențat comportamentul de cumpărare al românilor, arată un studiu reprezentativ național realizat de către iSense Solutions.
Comerțul din magazine fizice a fost și a rămas principala sursă de cumpărare atât înainte cât și după pandemie. Chiar dacă măsurile de combatere a răspândirii pandemiei de coronavirus a nemulțumit o mare parte a populației, în cele din urmă acestea au fost respectate. Mai mult decât atât, în cele mai multe dintre cazuri, mersul la cumpărături a reprezentat un motiv viabil de a ieși din locuință.
Dacă înainte de pandemie 66% dintre români făceau cumpărături exclusiv în magazine fizice, pe timpul stării de urgență procentul celor care făceau cumpărături doar în magazine fizice a scăzut la 57%. Totuși, în urma pandemiei anumite persoane și-au schimbat comportamentul de cumpărare, integrând și cumpărăturile online în viețile lor: după relaxarea restricțiilor, procentul celor care declară că vor cumpăra atât online, cât și offline a crescut cu cinci puncte procentuale, la 38% (față de 33%, cât era înainte de pandemie).
Care vor fi produsele la care se va renunța
Pe fondul incertitudinii economice și a scăderilor salariale din ultima perioadă, românii spun că vor renunța la cumpărarea anumitor categorii de produse, cum ar fi: mobilă (61%), electronice și gadgeturi (47%), jocuri (33%), articole sportive (30%), cărți (29%, în special în rândul celor care locuiesc în mediul rural – 38%).
Cei mai prudenți în legătură cu achizițiile în următoarele 3 luni sunt tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani: 72% plănuiesc să nu mai investească în mobilă, 57% declară că nu vor mai achiziționa electronice, iar aproape jumătate dintre ei (49%) nu vor mai cumpăra cărți.
Cei din mediul rural au o preferință mai mare pentru anumite categorii de produse (comparativ cu cei din mediul urban) și declară că le vor cumpăra la fel și în viitor, ca înaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19. Printre aceste categorii sunt și: dulciurile (75% vs. 60% urban), băuturile răcoritoare (70% vs. 61% urban) și îmbrăcămintea / încălțămintea (66% vs. 57% urban). În schimb, 12% dintre români declară că vor cumpăra mai multe produse de curățare și îngrijire a casei în următoarele 3 luni, 10% vor cumpăra mai multe băuturi răcoritoare, iar 6% mai multa apă îmbuteliată.
30% vor continua să-și facă stocuri de alimente
Studiul iSenseSolutions mai arată că aproximativ o treime dintre români (30%) spun că vor continua să își facă stocuri de alimente pentru a se deplasa cât mai rar la cumpărături. „În perioada următoare vom asista la un comportament de tip dual din partea consumatorilor. Pe de o parte, incertitudinea economică ne determină să fim mai strânși la pungă, lucru care se va traduce atât în reducerea cheltuielilor cât și în selecția mai atentă a marcilor pe care le cumpărăm, iar aici marii câștigători vor fi brandurile consacrate. De cealaltă parte se situează nevoia de a compensa pentru perioada în care am fost închiși în case, așa că vom profita de orice ocazie de a ne satisface mici plăceri, în limitele bugetului“, afirmă Alina Zelezneac, Head of Quantitative Research, iSense Solutions.
Românii rămân fideli brandurilor cu care s-au obișnuit: 84% își declară intenția de a cumpăra tot de la brandurile care le sunt cunoscute. Cei mai loiali brandurilor cunoscute rămân cei cu educație scăzută, 97% dintre ei declarându-și intenția de a cumpăra de la brandurile pe care le știu, față de 75% dintre cei cu educație superioară.
În ceea ce-i privește pe românii care locuiesc în București, 71% dintre ei spun că vor cumpăra de la brandurile cunoscute. În același timp, doar 35% dintre români declară că vor fi mai atenți la promoții și vor căuta produse la ofertă sau cu discount mai mult decât o făceau în trecut. Procentele celor care vor urmări cu mai multă atenție promoțiile și discounturile sunt mai mari în rândul femeilor (40%), a persoanelor cu venituri mici (56%) și a locuitorilor din orașe mai mici de 50.000 de locuitori (50%), în timp ce doar 18% dintre tinerii între 18 și 29 de ani se declară interesați de promoții și reduceri. Pentru a se asigura că atunci când merg la cumpărături vor lua doar ce au nevoie, 57% aleg să-și facă o listă de cumpărături înainte de a merge în magazine, listă pe care intenționează să o și respecte. În mediul rural, procentul este mai mare: 61% dintre români apelează la această tactică.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, prin metodologia CATI (Computer-Assisted Telephonic Interviews), în luna mai a anului 2020 și este reprezentativ național, la un grad de eroare de +/-4.38%.
Un alt studiu realizat de KRUK și implementat de iSenseSolutions arată că românii din mediul urban preferă să-și plătească mai întâi datoriile mai mici și apoi să-și planifice bugetul lunar. Astfel, potrivit studiului, 31% dintre românii din mediul urban își planifică întotdeauna bugetul, în vreme ce 44% dintre cei chestionați spun că o fac de cele mai multe ori.
Studiul Reciclarea datoriilor, realizat de KRUK în România, arată că 91% dintre persoanele din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani, au avut o datorie de rambursat, în timp ce 7 din 10 persoane au încă datorii.
Datele prezentate fac parte din raportul ROCK (Recovery after Outbreak – Champions Kit), dedicat companiilor care își doresc să ia decizii informate în contextul nesigur al zilelor noastre. Kit-ul conține trei capitole ce constituie rapoarte de cercetare la cheie: Management insights & Innovation Recommendations, New Online Shopping Behaviour și iSense Modern Consumer Macro Trends Changes – 24 trenduri adoptate de consumatori analizate pentru piața din România, măsurate înainte și după izbucnirea epidemiei de coronavirus).
Simona Nicole DAVID
