Dronele, o soluție pentru multe probleme ale fermierilor

FRANCE-AVIATION-AERONAUTICS-INDUSTRY-EMPLOYMENTFolosite deja pe scară largă de armatele și serviciile de spionaj din întreaga lume, avioanele fără pilot, cunoscute sub numele de drone, devin, pe zi ce trece, o prezență din ce în ce mai familiară și pentru aplicațiile civile.

Deja, acestea sunt folosite pentru observarea integrității culturilor, a stării de sănătate a plantelor, a monitorizării dăunătorilor, precum și în gospodărirea apelor uzate, securitate, evidențierea potenţialului de inundații, inspectarea proprietății sau monitorizarea efectivelor de animale. De asemenea, dronele pot fi folosite și pentru realizarea de hărți detaliate și monitorizarea activității pe suprafețe mari de teren. Chiar şi oficialii guvernamentali s-au lansat în declarații potrivit cărora intenționează să combată evaziunea fiscală din agricultură și să monitorizeze modul de folosire a subvențiilor cu ajutorul avioanelor fără pilot.

Pe lângă camerele foto și video destinate monitorizării, există o gamă largă de alte aplicații – senzori pentru diverse tipuri de monitorizare a stării culturilor, sisteme de scanat cu termoviziune, dispozitive de apucat sau transport, sau chiar aparate de stropit culturile. Sistemul de operare este unul facil, aceste aparate putând fi operate și de pe un simplu smartphone.

În România, piața aparatelor de zbor autonome este abia la început, acestea fiind folosite, cu precădere, în promovarea turistică sau entertainment. Pe alte piețe, însă, există o cerere solidă pentru astfel de dispozitive.

Preț și dotări – sky is the limit

„Piața este în creștere și în România și nu are cum să nu crească. Suntem optimiști când vedem dezvoltarea fantastică a sectorului în toată lumea. De ce nu ar crește și la noi? Este adevărat că legislația din România nu ne prea avantajează, însă noi am găsit modalități să zburăm legal. Prețurile unei drone variază între 1.000 și 10.000 de euro în funcție de particularitățile camerelor și senzorilor montați pe ea. Există, de exemplu, drone care pot activa aspersoa­rele pe deasupra cărora trece. Posibilitățile de confi­gurare a dotărilor sunt nelimitate, a declarat Cristian Niculescu“, coordo­nator proiect în cadrul firmei Euroboti din București.

Sistem național de monitorizare a culturilor

Mai mult, există un proiect integrat de dezvoltare a unui sistem național de monitorizare a culturilor.

„Există și în România niște investitori mari interesați de un sistem analiză spectrală a culturilor. Este vorba despre un proiect mare, cu echipamente scumpe, legate la satelit care analizează starea culturilor cu ajutorul imaginilor de înaltă rezoluție. Cu acest sistem de drone, fermierul poate vedea oricând ce se întâmplă în cultura sa, poate avea acces simultan la o multitudine de informații“, a mai spus Niculescu.

Chiar dacă aceste sisteme prind din ce în ce mai mult în rândul fermierilor, specialiștii susțin că vectorii de dezvoltare a sectorului nu sunt cei mai potriviți.

„Există unele companii care oferă fermierilor la pachet cu semințe sau îngrășăminte și câte o dronă. Dar le pune în brațe o dronă cu șase elice și le zice – zboară cu ea. Nu există nicio școlarizare sau asistență post-vânzare“, a conchis reprezentantul Euroboți.

Drone de fabricație românească

În spațiul aerian al României au apărut chiar și drone de fabricație românească. Dronele Hirrus, lansate de compania românească TeamNet au efectuat deja zboruri pentru colectarea de date pentru o cercetare academică.

Aparatele de zbor fără pilot (UAV) Hirrus sunt dotate cu senzori optici care înregistrează date dintr-un spectru foarte variat.

Reprezentanții companiei producătoare au explicat că avioanele fără pilot (UAV) au fost proiectate și construite integral de specialiști români, dezvoltarea acestora fiind realizată în ultimii doi ani. Compania producătoare a primit deja comenzi pentru utilizarea acestor echipamente în domenii cum ar fi agricultură, turism, protecția mediului. Cu toate că domeniul nu este încă excesiv de reglementat, Comisia Europeană a pus ochii pe drone, văzute, în unele cazuri, drept o amenințare la securitatea statelor.

CE a propus stabilirea de noi standarde stricte pentru reglementarea activităţilor dronelor civile. Noile standarde vor acoperi domeniile siguranţei, securităţii, vieţii private, protecţiei datelor, răspunderii şi asigurărilor.

„Dronele civile pot detecta prezenţa unor eventuale avarii ale podurilor rutiere şi feroviare, pot monitoriza catastrofe naturale precum inundaţiile şi pot stropi culturile cu extremă precizie. Dronele există într-o mare varietate de forme şi mărimi. În viitor, ele v-ar putea chiar livra cărţile cumpărate de la detailistul dumneavoastră online preferat. Dar multe persoane, printre care şi subsemnatul, se preocupă de anumite aspecte legate de aceste dispozitive, cum ar fi siguranţa, securitatea şi protecţia vieţii private, a declarat fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene Siim Kallas, responsabil cu transporturile. Din punct de vedere economic, conform unor estimări, în zece ani, dronele ar putea reprezenta 10% din piaţa aviaţiei, adică 15 miliarde de euro. Standardele UE se vor baza pe principiul că dronele civile (aeronave pilotate de la distanţă) trebuie să asigure un nivel de siguranţă echivalent cu cel asigurat de operaţiunile aviatice cu echipaj uman“. De asemenea, sunt prevăzute controale stricte în ceea ce priveşte protecţia datelor şi a vieţii private.

Legislația românească, paranoidă și securistică

Ministerul Transporturilor a decis, în luna februarie, să reglementeze folosirea dronelor în spaţiul aviatic românesc. Odată cu această lege, fotografierea şi filmarea sunt interzise.

Prezentul ordin nu se aplică aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord şi cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 1 kg, atât timp cât sunt operate într-o zonă deschisă, fără construcţii cu destinaţia de locuinţă, sunt operate fără depăşirea câmpului vizual al persoanei care asigură comanda aeronavei de la sol, dar nu mai mult de 150 m distanţă pe orizontală şi de 100 m distanţă pe înălţime faţă de această persoană şi nu au montate pe ele aparatură pentru filmare sau transmisie de date.

Mai mult, cererea pentru acordarea spaţiului aerian se transmite de către utilizator Autorităţii Aeronautice Civile Române cu cel puţin 45 de zile înainte de data prevăzută pentru folosire. Nu sunt menţionate eventualele pedepse în acest ordin.

Marius ȘERBAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email