Afaceri

De la un poster la o fermă de cai lipiţani

Share

lipitanÎn satul Chichiş din judeţul Covasna, la nici 20 de km de municipiul Braşov, se găseşte cea mai mare fermă particulară de creştere a cailor lipiţani din ţară. Bartha Robert, proprietarul fermei, este unul dintre acei puţini „nebuni frumoşi“ care au reuşit să transforme un hobby într-o afacere rentabilă.

„Fără pasiune şi dragoste pentru cai nu se poate face performanţă în acest domeniu“, spune fermierul. Totul a început acum 23 de ani, când Bartha Robert a terminat Facultatea de Zootehnie din cadrul USMAV Cluj-Napoca. Încă se mai făceau repartiţii, aşa că a ajuns la IAS Câmpul Frumos, în judeţul Covasna, care la acea vreme era o fermă de creştere a vacilor de lapte cu 3.000 de capete şi peste 2.000 ha de teren agricol. Aici, în biroul şefului de fermă, avea să ia contact cu prima imagine a unui atelaj de concurs. Era un poster cu un multiplu campion mondial la atelaje cu patru cai. Poate că şi întrebarea „când vom avea şi noi un atelaj aşa, de patru cai?“, adresată lui de către şeful de fermă, care era un inginer agronom pasionat de cai, a făcut ca Robert Bartha să ajungă în postura de a concura, iar mai apoi, de a se ocupa efectiv de creşterea cailor pentru acest gen de competiţii. Răspunsul dat de tânărul absolvent a venit prompt: „Dacă ne apucăm din timp în câţiva ani vom avea sigur aşa ceva.“

Întâmplarea face ca în 1990 să se reînfiinţeze Herghelia de la Dalnic, la nici 10 km de Câmpul Frumos. Acolo directorul IAS Catalina, de care aparţinea herghelia, organizează primele concursuri de atelaje la Tg. Secuiesc. Tot privind în curtea vecină ajunge ca în 1993 să participe la primele concursuri de atelaje. În 1995 ajunge campion naţional la atelaje cu doi cai, Ficko şi Favorit, iar în 1997 participă la primul campionat mondial. Primii cai de concurs au fost achiziţionaţi de IAS de la herghelia Dalnic în 1993. De la Salonta cumpără prima trăsură de tip „dresaj“, iar prima trăsură de tip „maraton“ va fi confecţionată la Tg. Secuiesc. Acum cel care concurează este băiatul său, Bartha Edward. Acesta a absolvit tot zootehnia şi are 25 de ani. Concurează de trei ani şi a ieşit vicecampion naţional anul trecut. Anul acesta a participat la Campionatul European din Ungaria la proba de atelaje cu 4 cai. Din păcate, a rămas singurul care mai concurează în ţară la această probă.

De la pasiune la o afacere sustenabilă

În 1998 Bartha Robert cumpără primii cai de la Dalnic, care vor constitui matca de la care a plecat actuala fermă de la Chichiş. Pentru început ferma avea un teren de 20 ha la Sâncrai, lângă Sf. Gheorghe, dar din 2007 ferma se va muta la Chichiş, acolo unde Bartha Robert cumpără din 2006, de la moştenitorii contelui Serester, un lot compact de 40 ha în locul cunoscut şi menţionat ca atare în acte sub numele „lokoto“, adică „locul unde se leagă caii“. Anul trecut a mai cumpărat încă 5 ha de la un vecin, aşa că acum ferma deţine 45 ha, dintre care 10 sunt arabile, iar restul de teren este amenajat pentru păşunat liber, în şase parcele.

Ferma are acum un efectiv de 50 de cai, dintre care 30 sunt iepe mamă şi tineret. Caii sunt crescuţi în libertate şi doar 20 de cai – 2 armăsari pepinieri, 8 cai de concurs şi 10 cai tineri care vor constitui viitorii cai de concurs – necesită o creştere specială: antrenamente, hrană atent dozată etc., în stabulaţie permanentă. Anul trecut iepele mamă şi tineretul au fost aduşi în stabulaţie la 20 noiembrie. Creşterea în regim semisălbatic le asigură dezvoltarea fizică armonioasă, tendoane puternice şi o imunitate deosebită. De altfel, ferma nu are un doctor angajat, dar atât fermierul cât şi băiatul său au atestate de tehnicieni veterinari.

Afacere, familie, comunitate

Ferma este o afacere de familie. Aici au şi casa de locuit. Au vândut tot în oraş şi au construit aici un „ranch“ veritabil. Deşi şi-ar fi dorit ca ferma să fie strict orientată pe creşterea cailor, vremurile, dar şi faptul că au amenajat şi o pensiune agroturistică a dus la diversificarea animalelor crescute. Acum au şi 80 de oi, o duzină de porci şi o sumedenie de păsări.

În vacanţele de vară organizează tabere ecvestre pentru copii. Fata fermierului este unul dintre lectorii taberei. Ea este un călăreţ desăvârşit, dar în acelaşi timp cântă şi la pian. Soţia este profesoară, dar se implică atât în fermă cât şi în pregătirea meniurilor pentru pensiune, alături de mama ei.

Pensiunea are patru camere duble şi două garsoniere, la un nivel de trei margarete. Inedit este că din garsoniere fereastra dă în manejul acoperit, aşa că vizitatorii pot privi antrenamentele sau concursurile direct din cameră. Sala de conferinţe şi festivităţi are o capacitate de 100 locuri, cu toate facilităţile necesare. Din sala de conferinţe, printr-un perete de geam, vederea dă în manejul acoperit, cu o suprafaţă de 800 mp, unde evoluţiile cailor la lumina artificială sunt spectaculoase. Organizează team-buildings dar şi evenimente de sărbători, cum ar fi Sfintele Paşti, Crăciunul sau Revelionul.

Un poster cât o filozofie de viaţă

Întreţinerea unui cal îl costă cam 100 euro pe lună şi spune că ferma se susţine singură. Caii se vând acum la o medie de doar 6.000 euro. Înainte de criză media era de 8-10.000 euro. Cel mai bun preţ la care a vândut un cal a fost de 20.000 euro. „Ferma se susţine singură, dar a avut şi momente în care profitul era frumos, în anii 2007 şi 2008“, spune Bartha Robert. În ţară sunt 95 crescători de cai lipiţan care au în grijă un număr de 600 de cai. Sunt uniţi într-o Asociaţie a Crescătorilor Particulari de Cal Lipiţan din 2003. Asociaţia este afiliată din 2007, cu drepturi depline, la Federaţia Internaţională Lipiţană (LIF). Asociaţia se ocupă cu marcatul, clasarea şi ţine registrul genealogic (STUD-book) la crescătorii particulari.

Bartha Robert este delegat tehnic al asociaţiei, iar de-a lungul anilor a lucrat la Autoritatea Hipică Naţională (între 2006 şi 2010, când autoritatea a fost desfiinţată de Guvernul Boc) şi alţi trei ani, până în 2003, a fost şeful Hergheliei Sâmbăta. Universul personal al lui Bartha Robert a devenit creşterea calului lipiţan pentru concursurile de atelaje cu 4 cai, ca în acel poster din biroul şefului de la IAS, văzut în prima sa zi de zootehnist.

Cât de mult poate schimba viaţa unui om o pasiune născută din contactul cu un simplu poster!

Tudor CALOTESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *