De la „Green Deal“ la „Smart Deal“

America a renunțat la „Green Deal“ în numele prosperității economice. China, India și alte mari puteri economice nu au adoptat-o. În schimb, a adoptat-o Uniunea Europeană, cu o rată de poluare la nivel global de aproximativ 5 procente…

Și tot mai multe țări din UE își pun întrebarea dacă filosofia economică a „energiei verzi“ ajută, de fapt la ceva sau dimpotrivă. Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei, a lansat o amplă analiză a problemei pe care v-o prezentăm în continuare.

Nu este o cale spre prosperitate…

România a demonstrat de-a lungul istoriei că știe să facă față provocărilor, dar astăzi traversăm un moment critic pentru viitorul energiei noastre și al Europei. Politicile de „înverzire“ ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să ne transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice.

Raportul Draghi o spune fără menajamente ce am văzut și în date statistice calde: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își aplică singură cele mai dure politici de mediu.

Aceasta nu este o cale spre prosperitate. Președintele Trump a arătat lumii că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă, energie care ține fabricile deschise, prețurile scăzute și pune mâncare pe masa fiecărei familii.

România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional în energie:

■ Avem gaze naturale (suntem deja primul producător din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai noi tehnologii BAT, cu emisii reduse și eficiență ridicată.

■ Construim viitorul noul program nuclear românesc, cu parteneri strategici precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.

■ Avem zeci de proiecte hidroenergetice în lucru, începute de zeci de ani și pe care ne-am apucat să le finalizăm, și deci potențialul să fim motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Ceea ce ne poate ține pe loc este o birocrație sufocantă și un Green Deal care ignoră realitățile din teren. De aceea se impune, așa cum au spus și lideri ai PPE, o dezbatere solidă despre modul în care și dacă UE va continua Green Deal-ul pentru următorii ani. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima șansă de a reconstrui economia europeană pe baze solide.

România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția. Este simplu: producție masivă de energie înseamnă prețuri mici, prețuri mici înseamnă bunuri și servicii ieftine produse/prestate în UE, adică o calitate a vieții mai bună pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. E o ecuație simplă pe care trebuie să o accepte și Comisia Europeană.

În perioada următoare, voi prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor „Green Deal“ asupra sectorului energetic românesc. Și mă angajez, ca întotdeauna, să acționez în interesul țării mele.

România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi și pentru vecinii noștri, de la Chișinău la Viena. Dar, pentru asta, trebuie să luăm decizii curajoase și să punem capăt iluziei că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică.

România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu e înțelept să susținem o terapie șoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană, un pacient care oricum se simte din ce în ce mai rău.

Sunt surprins și eu de surprinderea…

Aceasta a fost poziția mea și în primul mandat ca ministru al energiei și aceasta va fi și în acest mandat. Sunt surprins și eu de surprinderea celor care consideră că mesajele mele despre „Green Deal“ au venit de nicăieri, deși sunt lucruri pe care le spun de mai bine de un an și jumătate.

Iar acum aceste realități încep să fie exprimate tot mai mult în Europa. A făcut-o Donald Tusk, care a propus o amplă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale.

Degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic. Zilele trecute, chiar Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la Davos, a exprimat aceeași nevoie a scăderii prețurilor la energie pentru ca economia europeană să poată face față concurenței globale, concurență care se va intensifica.

Cheia pentru o tranziție de succes este simplă:

■ Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.

■ Investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și când nu bat soarele sau vântul.

■ Investiții în rețele, ca să avem o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și ca să acomodăm mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).

■ Să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii.

Noi facem deja ceea ce trebuie pentru a fi nu doar producător de energie, ci și de echipamente modernă, pentru a nu mai depinde de alții.

Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Este vorba despre producție de componente pentru bateriile de stocare, producție de baterii de stocare sau producție de panouri fotovoltaice și componente pentru acestea. Made in România.

Un model eșuat?

În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală. Cu toate riscurile aferente în zona de securitate energetică.

Costurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă. Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive.

În timp ce prețurile energiei în UE sunt triple față de SUA sau China, fabricile europene se închid sau se mută în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare.

La nivel global, Europa pierde teren în mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă.

Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de unul singur, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc.

România are însă șansa să arate că există o altă cale. Avem gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, dar și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).

Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor.

Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovarea nu vin din reglementări excesive sau politici care subvenționează direct economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei autohtone.

Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un „Smart Deal“ care să ne readucă pe harta economică globală. Înainte, împreună, pentru români, România și o Europă competitivă, conchide ministrul.

(B.P.)