Analize

De ce crește prețul aurului?

Share

Lumea materiilor prime este un instrument important pentru a interpreta evenimentele istorice…

De ce ne-a stârnit interesul acest metal prețios?

Pentru că, timp de 40 de mii de ani, aurul a ajutat la facerea și desfacerea istoriei. Aurul, argintul și nebunia grandoarei, rolul acestor două metale în desfășurarea istoriei: din dinastia a XVIII-a egipteană la extraordinarul secol al V-lea al Atenei, de la ascensiunea Imperiului Roman la cuceririle orbitoare ale Califatelor, de la finanțarea cruciadelor la „siglo de oro“ spaniol, de la saga celor patruzeci și nouă din California la finanțarea din Primul și al Doilea Război Mondial, de la achizițiile sovietice de cereale (anii 1970-1980) plătite cu metal galben până la ultimele achiziții ale băncilor centrale…

Despre aur vorbim mult în istorie, dar nu trebuie să uităm de bani: aurul era moneda regilor, argintul era moneda negustorilor, bronzul era moneda cetățenilor… iar datoria era moneda săracilor și a sclavilor!

Industria minieră (metale comune, metale prețioase, energie) este un sector cu totul special. Când companiile fac o investiție, trebuie să aștepte mult timp pentru a obține rentabilitatea investiției: aproximativ șapte ani în sectorul energetic, aproximativ cincisprezece ani în întregul sector al metalelor.

Între timp, cash-flow-ul rămâne puternic negativ și compania trebuie să fie sigură că primul baril de petrol, primul metru cub de gaz, primul lingou vor avea un preț profitabil în următorii 30-50 de ani …!

Dar tehnologia avansează foarte repede și reglementările se pot schimba; de exemplu, decizia UE-27 de a opri producția de vehicule termice din 2035 va avea un impact asupra cererii de platină și paladiu care sunt utilizate pentru producția de convertoare catalitice (platină pentru motoarele Diesel, paladiu pentru motoarele pe benzină).

Litiul va fi în continuare esențial pentru bateriile electrice, împreună cu grafitul.

În plus, populațiile care locuiesc în regiunile miniere își exprimă adesea opoziția față de deschiderea de noi mine; în general, acestea au un impact negativ asupra mediului, cu o creștere a gradului de poluare.

Vorbim din ce în ce mai mult despre reacții de tip „NIMBY“ (nu în curtea mea = opoziție față de orice investiție în regiune) sau reacții de tip „BANANA“ (nu construiți absolut nimic, nicăieri, iar dacă o faceți să nu fie aproape de nimeni = opoziție totală).

În plus, băncile întâmpină dificultăți în strângerea de capital pentru finanțarea investițiilor în sectorul minier și ele însele sunt foarte precaute în activitatea de finanțare a proiectelor și în mobilizarea capitalului lor în sector; recent, mai multe bănci importante au abandonat această activitate.

Piața aurului în 2023 a înregistrat o creștere a aprovizionării globale cu peste 4.600 de tone.

Producția anuală globală de exploatare a aurului depășește 3.600 de tone, mai mult de 1/3 suplimentar provenind din reciclare, favorizată de creșterea prețurilor. Structura ofertei s-a schimbat radical din anii 1980, când Africa de Sud era principalul producător și furnizor de aur.

Cererea de bijuterii rămâne în continuare un factor determinant, dar observăm două fenomene importante.

Cererea industrială (600 de tone în 2023) a crescut semnificativ, deoarece metalul galben este folosit în special în tehnologia foarte sofisticată și modernă.

De exemplu, ferestrele din cabina de pilotaj a avionului conțin un strat subțire de aur, la fel ca hainele și căștile astronauților pentru a le proteja împotriva razelor cosmice (foarte letale) și toate mașinile trimise în spațiu sunt acoperite de straturi fine de aur, precum multe contacte electrice care apar în telefoane, în PC-uri, în vehicule spațiale și în multe instrumente militare.

În plus, cererea din partea persoanelor fizice și a băncilor centrale este în creștere puternică.

Temerile alimentate de tensiunile geopolitice globale împing cererea, dar și pe cea a țărilor emergente care au încă sisteme de protecție socială insuficiente și o putere de cumpărare mai mare: din acest motiv, multe populații doresc să se protejeze prin achiziționarea de aur și nu trebuie uitat actualul sezon al nunților din India (festivalul luminii, Diwali) care crește cererea indiană pentru metalul galben.

În același timp, multe bănci centrale cumpără aur, au din ce în ce mai puțină încredere în dolar și în celelalte valute care le compun rezervele și le transformă în aur.

În plus, unele țări pariază pe dedolarizare și, prin urmare, vând dolari pentru a cumpăra aur… Până și Banca Centrală Elvețiană a început să cumpere metalul galben!

Crește în continuare prețul acestui metal prețios?

Nimeni însă nu are o bilă de cristal care să prezică cu exactitate prețul aurului, dar mulți analiști pariază pe creșteri suplimentare de preț pe baza unor considerente foarte logice.

Oferta metalelor este foarte inelastică deoarece, dacă prețurile cresc, minele nu pot crește decât marginal producția, alegând în același timp să facă noi investiții (oferta suplimentară)… Dar, într-un viitor relativ îndepărtat.

Pe de altă parte, reciclarea poate reacționa doar pentru o perioadă de timp scurtă. Cererea de protecție a populațiilor din țările emergente va continua, ținând cont de îmbătrânirea acestor populații și de inadecvarea sistemelor sociale din aceste țări.

Cererea speculativă și cea a băncilor centrale rămâne solidă. Deci, până la sosirea noului metal, dezechilibrul dintre cerere și ofertă poate împinge prețurile în sus.

Putem formula o părere despre piața metalelor, minereurilor și mineralelor în comparație cu piața energiei?

Energia (neagră sau/și verde) este la fel de necesară precum INDIUM – care conferă luminozitate ecranelor PC-urilor și telefoanelor noastre mobile) sau OSMIUM – folosit în realizarea mamografiilor și în detectarea amprentelor sau grafitul – folosit pentru bateriile de mașini electrice.

Dar Pluto – zeul mineritului a distribuit prost bogăția minerală pe pământ, aceasta a fost aruncată precum confetti pe tot globul.

Multe materii prime joacă un rol foarte important în economia mondială și în relațiile geostrategice. Rolul materiilor prime din minerit este diferit de cel al energiei, dar adesea este foarte asemănător.

Toate materiile prime sunt foarte importante în economia modernă în care logistica (pe care am uitat-o) revine în prim-plan. Se știe că 90% din transportul de mărfuri se efectuează pe mare (ca în toată istoria), iar acum mărfurile, containerele și bărcile trebuie să fie în același loc și în același timp, aceasta însemnând o combinație complexă și este necesară și o organizare atentă.

În plus, am redescoperit rolul esențial al celebrelor „cinci puncte de sufocare“, pasajele geografice prin care trece comerțul mondial. Acestea sunt Malacca (comerț Est-Vest), strâmtoarea Hormuz (petrol și gaz), Bab-el-Mandeb (Djibouti, la intrarea în Marea Roșie), poarta Suez cu tranzitul comerțului asiatic-vest) și cele două strâmtori Dardanele și Bosfor (poarta spre Marea Neagră, cereale și energie).

Deteriorarea realității geopolitice globale alimentează temeri și favorizează evoluția prețurilor metalelor prețioase.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *