cemrom doloflor

Datoria publică a României, la 60% din PIB

Share Button

Comisia Europeană a dat publicității un raport care, cel puțin teoretic, ar trebui să ne îngrijoreze. Spunem „teoretic“ deoarece atât Comisia Europeană, Banca Mondială cât și FMI au mai dat până acum rapoarte „îngijorătoare“, dar aproape nimic din predicțiile instituțiilor respective nu s-a adeverit.

Mai multe neregului

Recent, Comisia Europeană a dat publicității la București un raport în care se precizează o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în scris. Astfel, prin vocea Isabelei Grilo, şeful Direcţiei Generale de Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene, CE avertizează că „deficitul bugetar se măreşte pe fondul reducerii taxelor și a creşterii cheltuielilor publice“. O primă neregulă ar fi faptul că atât bugetul pentru 2017, cât şi cel pentru 2018 vizează un deficit global de aproximativ 3% din PIB, în condiţiile în care regula privind deficitul – menționată în cadrul fiscal-bugetar naţional – impune un deficit structural de 1% din PIB, potrivit Mediafax. Mai mult decât atât, cele două rectificări bugetare din 2017 au încălcat normele care interzic aplicarea unor creşteri ale plafoanelor de deficit global şi primar în cursul exerciţiului fiscal bugetar. De asemenea, au încălcat şi normele care interzic majorarea în anul fiscal-bugetar a cheltuielilor cu personalul și a cheltuielilor publice totale, cu excepția celor necesare la cofinanțarea fondurilor UE. Comisia a mai estimat şi că ponderea datoriei publice va creşte treptat, cu riscuri mari la adresa sustenabilităţii datoriei publice pe termen mediu. De fapt, în situaţia în care politicile actuale sunt menţinute, ponderea datoriei în PIB va ajunge la 60%, până în anul 2028. „În esenţă, problema este foarte simplă. Poate o economie să continue să-şi mărească deficitul, în condiţiile în care creşte deja într-un ritm rapid şi în condiţiile în care o parte a compoziţiei creşterii economice este foarte dezechilibrată către consum, nu către investiţii?“, a explicat Isabela Grilo.

Chiar așa?

Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), în momentul de faţă ponderea datoriei publice în PIB se situează la 37,8%. Dar, potrivit previziunilor, ponderea ar urma să crească la 39% în 2019, la 40% în anul 2020, apoi la 41% în anul 2021, 41,9% în 2022 şi la 42,7% în 2023. Din punctul de vedere al Comisiei, această posibilă evoluţie poate pune generaţiile următoare într-o situaţie foarte dificilă. „Deci, cumva, aceasta este o alegere între a consuma acum şi a consuma mai târziu. Este o alegere între generaţii. Vrem să punem viitoarele generaţii într-o situaţie în care, pe de o parte, să se confrunte cu lipsa investiţiilor de acum şi, pe de altă parte, cu consecinţele creşterii deficitului în fiecare an“, a avertizat Isabela Grilo.

Sigur, la prima vedere situația pare îngijorătoare numai că, potrivit statisticilor UE din 2017, România se afla într-un top al țărilor cu cele mai mici datorii publice dintre țările UE. Astfel Belgia, de exemplu, anul trecut avea o datorie publică de aproape 106% din PIB, Italia – 132%, Portugalia – 130%, Finlanda 63%, Olanda – 62%, Germania 68%, iar exemplele pot continua. Și toate astea în condițiile în care România avea un deficit de doar 37% din PIB. Și, firesc, ne putem întreba: la cât din PIB vor ajunge aceste datorii în 2028? Așadar, iarăși organele de monitorizare internaționale ne trag de urechi pentru ce va fi peste 10 ani, uitând că țările „dezvoltate“ au acum probleme mult mai mari…

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.