Cum va arăta industria laptelui după 2015?!

Circa 450 de reprezentanţi din sectorul laptelui, precum şi ai unor instituţii europene s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta viitorul pieţei laptelui în UE după eliminarea cotelor în 2015. În cadrul evenimentului, organizat la iniţiativa comisarului european Dacian Cioloş, a fost prezentat un studiu aprofundat privind piaţa laptelui după 2015, la care au fost invitaţi să-şi exprime punctele de vedere actorii din sector. CE a anunţat că va ţine cont de observaţii în luarea măsurilor legislative pentru reglementarea pieţei. În opinia experţilor mandataţi de CE să realizeze studiul, gestionarea sectorului după eliminarea cotelor trebuie să se facă la nivelul Pilonului 2 din PAC

Liberalizarea pieţei, „periculoasă şi realistă“

În cadrul evenimentului, European Milk Board (EMB), confederaţia europeană a organizaţiilor producătorilor de lapte din 14 ţări, şi-a prezentat propriile propuneri privind piaţa laptelui după 2015. Mai precis, preşedintele EMB Romuald Schaber a prezentat conţinutul şi rezultatele unui studiu privind Agenţia de Supraveghere Europeană, potrivit Uniterre.ch.

Conform rezultatelor expertizei, o astfel de agenţie ar permite o ajustare flexibilă a producţiei de lapte la cererea pieţei, astfel încât să fie garantat un echilibru constant al acesteia, precum şi stabilizarea preţului la lapte care să acopere în medie costurile de producţie. Astfel s-ar putea garanta o producţie de lapte durabilă, precum şi aprovizionarea UE. Raportul arată că eliminarea cotelor va pune în pericol stabilitatea pieţei după 2015. O producţie excedentară necontrolată la nivelul UE va afecta preţul, dar şi fundamentele producţiei de lapte.

Preşedintele EMB, Romuald Schaber, susţine că „ideologia liberalizării pieţei laptelui este periculoasă şi nerealistă. Drept urmare, trebuie contrată cu argumente puternice. În acest context, pronosticurile sunt rezervate şi nu corespund în general evoluţiei reale a pieţei. Este deci primordial să avem la dispoziţie instrumente care să ne permită să reacţionăm de manieră flexibilă la evoluţia pieţei“, a precizat Schaber.

European Milk Board (EMB), confederaţia europeană a organizaţiilor producătorilor de lapte, are 19 organizaţii afiliate, reprezentând 14 ţări europene (care produc 75% din laptele european) şi interesele a circa 100.000 crescători de vaci.

Eliminarea cotelor, dispariţia fermelor mici

Potrivit raportului comandat de Comisia Europeană, producţia de lapte se va concentra după 2015 în nord-vestul Europei, în timp ce numeroase exploataţii vor dispărea, în principal cele din zonele de munte şi zonele periferice unde acestea constituie unica posibilitate de producţie şi sursă de venituri pentru populaţie. Este de aşteptat ca producţia să crească în anumite ţări, susţinută de exporturi, în timp ce în majoritatea statelor europene se va prăbuşi. Pe scurt, producţia se va mări în regiunile deja productive, provocând poluarea apelor şi a solului. Extinderea acestor exploataţii va avea ca efect creşterea gradului de îndatorare, dar şi o fragilitate mărită în faţa volatilităţii preţurilor. Situaţia se arată dramatică pentru o mare parte dintre crescători dacă nu se vor adopta cele mai bune măsuri, conform celor de la Uniterre. De altfel, în perioada 2007-2010 a dispărut o treime din numărul de ferme la nivel european.

„După eliminarea cotelor vor apărea dezechilibre care vor avea impact asupra producătorilor. Deja de astăzi datele par descurajante. Din 2007 până în 2010, având în vedere mărirea cu 18% a producţiei europene pe fondul cotelor crescute, 30% din producători au ieşit de pe piaţă“, a declarat în cadrul conferinţei Paolo de Castro, preşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

El spune că riscul ca anumite ferme să se închidă este iminent, mai ales în zonele rurale. Nu în ultimul rând, preţurile trebuie urmărite cu atenţie.

„Caruselul preţurilor nu se va opri aici, în ultimele luni am avut preţuri tot mai mari. Ştim că riscul căderii preţurilor bate la uşă. Trebuie să înţelegem că acest pericol este tot mai concret odată ce se apropie eliminarea cotelor“, a precizat Castro.

Şi comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş este conştient de schimbările care vor surveni pe piaţă după eliminarea cotelor.

„Sfârşitul cotelor va crea posibilitatea creşterii producţiei de lapte, ceea ce este destul de clar… Există şi un potenţial de absorbţie a acestei producţii în anumite zone din Europa, dar şi pe scară internă. Este vorba de exploataţii care au investit, s-au modernizat şi care doresc să profite de pe urma eliminării cotelor pentru a se reorienta. În acelaşi timp, însă, există şi regiuni care îşi pun întrebări în legătură cu modul în care pot să menţină producţia de lapte în condiţiile eliminării cotelor, având în vedere că producţia care era rezervată pentru ei nu va mai fi“, a spus Cioloş la conferinţa de la Bruxelles din 24 septembrie.

Comisarul a mai precizat că, în momentul în care cotele vor fi eliminate, vor dispărea şi anumite obligaţii de raportare a datelor. Comisarul susţine că este necesar să fie creat un nou sistem de colectare a datelor, astfel încât autorităţile publice şi CE să poată avea la dispoziţie datele din sector.

Instrumentele PAC, insuficiente

Via Campesina Europa (Confederaţia Internaţională a Ţăranilor) susţine crearea unui instrument de observaţie a volumelor, preţului laptelui şi a costurilor de producţie, instrumente anunţate de comisarul pentru Agricultură Dacian Cioloş.

Reprezentanţii acesteia sunt de părere că trebuie intervenit pentru a asigura stabilitatea preţurilor care să acopere costurile de producţie şi să permită menţinerea unei producţii repartizate pe întreg teritoriul UE. Via Campesina este de acord cu ideea reducerii producţiei de lapte, susţinută de mai mulţi vorbitori. Organizaţia a solicitat să fie sprijiniţi crescătorii din zonele de munte, astfel încât să fie garantată colectarea laptelui în aceste regiuni.

Participanţii la manifestare au mai scos în evidenţă faptul că instrumentele Pachetului Lapte din PAC sunt total insuficiente. Organizaţiile de producători sunt incapabile să se impună în faţa întreprinderilor din aval şi a marilor distribuitori.

Participanţii au mai spus că plăţile directe nu garantează menţinerea producţiei de lapte, dacă preţurile sunt joase şi volatile, ele încurajează dimpotrivă conversia în producţii vegetale, care necesită mai puţină muncă. Crearea unei pieţe la termen a laptelui este o soluţie şi mai rea decât creşterea volatilităţii pieţelor, susţin reprezentanţii Via Campesina. Confederaţia se opune şi restituirilor la export, deoarece distrug producţia în ţările terţe, dar şi micii producători.

România, la coadă

Experţii de la Bruxelles se aşteaptă ca după 2015 doar cinci state membre să îşi depăşească cotele, în timp ce 23 de ţări sunt mult sub nivelul cotei chiar şi acum.

Ţara noastră nu realizează în prezent nici 75% din cota de lapte alocată, aflându-se în coada clasamentului la nivel european din acest punct de vedere, declară Dorin Cojocaru, preşedintele patronatului din Industria Laptelui APRIL. El susţine că producătorii locali vor un mediu de afaceri sănătos şi o competiţie normală faţă de cei din UE. În acelaşi timp, este necesar să se cunoască şi situaţia reală a sectorului.

„Vorbim de proiecte şi strategii, când noi nu cunoaştem situaţia reală. Avem o producţie bună de lapte, la 1.150.000 de vaci efective matcă  avem 4,15 milioane de tone de lapte, din care doar 0,88 milioane de tone se procesează pe an. Unde este restul laptelui, nu cumva este piaţa neagră?“, se întreabă Cojocaru.

Comisarul european Dacian Cioloş recunoaşte că eliminarea cotelor ar putea produce în anumite state o anumită destabilizare a pieţei.

„Trebuie să vedem dacă instrumentele pe care le avem acum de reglare a pieţei sunt suficiente pentru a nu ajunge la destabilizări. În România, ţinând cont de specificul acestui sector, după părerea mea, problema nu e atât a gestionării pieţei, cât a organizării structurale. România are o problemă structurală care poate să o facă mai vulnerabilă în faţa anumitor perturbări de piaţă decât alte state“, a spus Cioloş.

El a adăugat că instrumentele de reglare a pieţei pentru ţara noastră se vor afla în regulamentul de piaţă şi mai ales în PNDR, fiind important modul cum vor fi acordate plăţile directe.

Ioana GUŢE