Cultivarea de lavandin şi lavandă, pasiunea familiei Vasile
Flori Vasile din Ciolănești, județul Teleorman, are 45 de ani şi este învățătoare la o școală din București. Cu toate că viața și-a urmat cursul firesc părăsind casa părintească, pământul copilăriei sale s-a dovedit a fi o mare chemare şi… comoară, pe care a plantat lavandin şi lavandă. Plantaţia este în al treilea an şi se așteaptă roadele.
„Sunt un copil crescut la țară, la bunici, într-o gospodărie plină de animale, pomi fructiferi, legume și multe flori. Bunicii mei mi-au insuflat ideea că o curte de oameni gospodari trebuie să atragă atenția prin curățenie și frumusețe. Viața și-a urmat cursul firesc și bunicii mei… au plecat printre îngeri! Noi, orășeni fiind, cu trei copilași, cu locuri de muncă în București, am scăpat de sub control vegetația din curtea teleormăneană. După cinci ani ne-am dat seama că pământul copilăriei mele este o mare comoară pe care am putea să o punem în valoare. Astfel, am început să ne gândim ce cultură ni s-ar potrivi, dar să îi și facem față cu lucrările necesare, suprafața de teren fiind de 7.000 de metri. Ne doream, în primul rând, ceva frumos și nevăzut până acum de oamenii din zonă. Concluzia finală a fost lavanda, datorită frumuseții ei, negândindu-ne la câștiguri financiare“, ne mărturiseşte Flori Vasile (foto).
3.000 mp de lavandin compromis din cauza ploilor
Cultivatoarea a aflat că bulgarii vând foarte ieftin răsadul de lavandă, dar cu toate acestea a vrut să fie naționalistă și astfel a căutat un producător de butași român, chiar dacă prețul a fost mai mult decât dublu. „Alegerea a fost de a planta lavandin deoarece am citit că se dezvoltă mai repede și se potrivește condițiilor meteorologice și solului din zona noastră. Cu mult entuziasm am pornit în această experiență de viață, dar nu totul iese așa cum vrem noi. Am plantat în anul 2018, un an cu foarte multe ploi. Terenul nostru este puțin deluros, iar ploaia zilnică, în cantități foarte mari, a saturat solul cu apă, apogeul fiind pe finalul perioadei ploioase, când apa a format o viitură prin lavanda noastră, care, mică fiind, fără rădăcini suficient dezvoltate, a fost luată de apă de pe o suprafață de 3.000 de mp. Încă nu am luat hotărârea de a replanta acea porțiune, dar cred că anul viitor o vom face.“
„Facem treabă cu tot sufletul“
Problemele majore de care familia Vasile se lovesc sunt legate de forța de muncă, mai specifică teleormăneanca. „Nu știu alții cum sunt, dar oamenii din zona noastră nu mai au tragere de inimă pentru munca pământului. Majoritatea terenurilor învecinate fac parte dintr-o asociație agricolă. De altfel, noi suntem la începutul acestui drum, avem locuri de muncă în București, dar mergem acolo aproape săptămânal, în perioada martie-septembrie. Ne străduim să menținem cultura curată cu mijloace proprii (motocultor, sapă, tăieri manuale ale plantelor, recoltare manuală) și fără substanțe chimice. Am vrea să ne extindem, dar ne temem că vom fi depășiți de creșterea florei spontane și nu vrem să chinuim plantele. Poate la pensie…! Momentan avem un număr de 5.000 de butași de lavandin, pe lângă care ne-am gândit să mai creștem și 200 de butași de lavandă ornamentală, albă, roz și galbenă. Suntem mici, dar facem treabă cu tot sufletul și cu patru mâini, ale mele și ale soțului. Pentru noi lavanda este al patrulea copil și îl tratăm ca atare.“
Foarfeca… ajutor de nădejde!
Lavanda iubește solul bine drenat, soarele și… foarfeca, de aceea trebuie tunsă fără milă pentru a dezvolta o tufă frumoasă, nu înaltă, ci globulară, ne spune cultivatoarea. „În anul plantării, 2018, am tuns-o de cinci ori, nelăsând-o să înflorească. Anul trecut am oferit multe buchete prietenilor și am distilat cantitatea rămasă, obținând un ulei minunat. Toți cei care l-au folosit au fost încântați, chiar dacă nu suntem noi vreo mare marcă de pe piață. O altă parte din uleiul nostru a dat parfum unor săpunuri handmade.“
Pentru familia Vasile, 2019 a fost primul an în care au avut flori de lavandin şi lavandă. „Așa cum vă spuneam, suntem micuți, având cultivată o suprafață mică, dar florile au fost hrană pentru sufletul nostru, fericit să vadă curtea mov, și bucurie pentru prieteni, încântați de daruri parfumate. Recolta de anul acesta este așteptată cu nerăbdare și vom vedea care-i va fi destinația. Sunt mulți „lavandiști“ cu hectare întregi cultivate, iar noi nu putem ține pasul cu ei și cu prețurile lor.“
„Legat de costuri, pentru noi înființarea a 7.000 de metri cu lavandă a însemnat aproximativ 15.000 de lei, care reprezintă costul pregătirii terenului, achiziționarea butașilor și a unui motocultor. Este știut faptul că roadele unei culturi de lavandă încep să se vadă din al treilea an. Anul acesta este al treilea pentru noi. Așteptăm roadele!“
Beatrice Alexandra MODIGA