Comisia Europeană ar vrea o redistribuire mai echitabilă a bogăției…
Comisia Europeană a dat publicității un document prin care se arată că ar fi dispusă să schimbe politica de impozitare la nivelul UE. Ideea apare în „Documentul de reflecție“ privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare, unde experții europeni propun diferite modele care nu sunt altceva decât posibile soluții de ieșire din criza profundă în care se află țările UE. Vorbim atât de o criză economică, dar și de o criză politică și socială care, deocamdată, nu au adus decât probleme fără răspuns.
Provocările globalizării
„Realitatea este că, deși UE a beneficiat enorm de pe urma globalizării, acest fenomen a adus și multe provocări. La nivel mondial, globalizarea a scos din sărăcie sute de milioane de oameni și le-a permis țărilor sărace să mai reducă din decalajul față de țările dezvoltate“, se arată în Documentul de reflecție. De unde mai citim că „Aplicarea unor politici privind impozitarea progresivă, investițiile în inovare și implementarea unor politici ferme în domeniul protecției sociale ar putea contribui la redistribuirea mai echitabilă a bogăției“. Pentru UE, comerțul mondial a stimulat creșterea economică, fiecare miliard de euro suplimentar produs din exporturi ducând la menținerea a 14.000 de locuri de muncă. De importurile ieftine beneficiază în special familiile mai sărace. „Aceste avantaje nu vin însă de la sine și de ele nu se bucură în egală măsură toți cetățenii. Europa este afectată și de faptul că nu toate țările aplică aceleași standarde în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, protecția mediului sau siguranța, ceea ce înseamnă că deseori companiile europene nu pot concura cu întreprinderile străine exclusiv în termeni de prețuri. Din acest motiv se închid fabrici, se pierd locuri de muncă și se reduc presiunile asupra angajatorilor, ceea ce are ca efect înrăutățirea condițiilor salariale și de muncă pentru lucrători“, se arată în document.
Ce este de făcut?
Comisia Europeană crede că „soluția nu stă nici în protecționism, nici în politicile neintervenționiste. UE trebuie să asigure o mai bună distribuție a avantajelor globalizării, lucrând atât cu statele membre și cu regiunile, cât și cu partenerii internaționali și cu alte părți interesate. Trebuie să profităm de ocazie și să îi dăm globalizării o formă care să respecte valorile și interesele noastre“. În privința efectelor negative ale globalizării, experții cred că acestea „pot fi atenuate cu ajutorul fondurilor structurale ale UE, utilizate pentru a sprijini regiunile vulnerabile“. Tot potrivit CE, aproximativ o treime din venitul național provine din comerțul cu restul lumii. „Creșterea piețelor externe a dus la creșterea exporturilor UE și, odată cu acestea, a numărului de locuri de muncă bine plătite. Specializându-se în ceea ce știu să facă cel mai bine, țările pot produce mai mult cu resurse mai puține, iar puterea de cumpărare a consumatorilor crește. (…) Competițiile internaționale și cooperarea științifică au accelerat inovarea. Globalizarea a scos din sărăcie sute de milioane de oameni și le-a permis țărilor mai sărace să reducă din decalajul față de țările dezvoltate. Dar globalizarea aduce cu sine și multe provocări. Mulți europeni se tem că, printre consecințele sale, s-ar putea număra creșterea inegalităților, pierderea de locuri de muncă, injustiția socială sau reducerea standardelor în ceea ce privește protecția mediului, sănătatea sau protecția vieții private. Uneori, oamenii simt că le sunt amenințate identitatea, tradițiile și modul de viață. Aceste temeri trebuie recunoscute și abordate în mod corespunzător“, conchid autorii analizei. Privind acest studiu, doar două întrebări merită puse… Prima – Cum vor fi apărate, practic, „identitatea, tradițiile și modul de viață“? A doua – De ce nu s-a făcut nimic până acum? (Poate pentru că interesele cetățenilor veneau în contradicție cu interesele marilor companii…)
Bogdan PANȚURU
