fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Cartoful, în statistici

Share Button

Datele Institutului Național de Statistică spun așa: producția de cartof exprimată în kilograme pe cap de locuitor este de 164, 6, iar consumul mediu anual este de 103 kg/cap de locuitor. Teoretic, n-ar trebui deci să ne mai facem griji: România produce cartofi cât să-și asigure întregul consum intern. Ba avem și un surplus (61,6 kg/cap loc.) ce ar putea merge înspre industrializare, să zicem. Practic, lucrurile nu stau deloc astfel; sectorul face parte și el dintr-o economie care operează pe bază de cerere și ofertă, investiție și câștig, import-export, valoare inputuri, prețuri de producție și prețuri de livrare etc. Plus că producția nu este constantă de la un an la altul și nici nu se vede toată pe piață fiindcă în statistică sunt cuprinse și gospodăriile țărănești care produc cartof pentru consumul propriu.

România cultivă astăzi în jur de 186.000 ha de cartof. Producția medie se situează undeva, la 14,44 tone/ha, mult sub media Uniunii Europene (29,44 tone/ha), iar producția totală s-a ridicat la 2,29 milioane tone. Dacă ne comparăm cu anul 1985, când cultura cartofului a scris istorie în România (321.000 ha cultivate, cu o producție totală de 6,6 mil. de tone și un randament de 20,6 tone/ha – date FAO), evident că avem tendința să spunem că lucrurile stau rău în clipa de față. În cazul în care ne mai uităm și la faptul că suprafața cultivată pentru sămânță a scăzut de la 15.000 ha, în 1990, la 674,62 ha, în 2016 și un total de 65 de soiuri multiplicate (sursa: publicația Cartoful în România), avem motive de oarecare îngrijorare. În prezent, în România cinci județe asigură peste 40% din producția de cartofi: Covasna – 10,1%, Suceava – 9,8%, Brașov – 7,3%, Dâmbovița – 7,1% și Harghita – 6% (sursa: Agrotrends).

Locul României în UE

În Uniunea Europeană România se situează pe poziția a 3-a, după suprafața cultivată, pe a 7-a, după producția obținută, și pe a 10-a, ca producție la hectar. Un top 10 al celor mai mari producători de cartofi din UE arată în felul următor:

  • Cele mai mari suprafețe cultivate: Polonia – 300.740 ha, Germania – 242.500 ha, România – 186.240 ha, Franța – 179.000 ha, Olanda – 155.590 ha, Marea Britanie – 139.000 ha, Belgia – 89.210 ha, Spania – 72.140 ha, Danemarca – 46.100 ha și Italia – 48.140 ha;
  • producții totale obținute: Germania – 10,77 milioane tone, Polonia (8,62), Franța (6,95), Olanda (6,53), Marea Britanie (5,37), Belgia (3,4), România (2,69), Spania (2,25), Danemarca (1,95), Italia (1,37);
  • producții medii la hectar: Marea Britanie – 45 t/ha, Germania – 44,42 t/ha, Olanda – 42,88 t/ha, Danemarca – 42,38 t/ha, Franța – 38,88, Belgia – 38,16, Spania – 31,13, Polonia – 28,51, Italia – 28,43 și România – 14,44.

Depre ultimul indicator este de discutat. Noi știm foarte bine că marii producători români obțin randamente bune la hectar, apropiate de media europeană sau chiar mai mult. Producția medie este însă diminuată de micile gospodării, unde randamentul este foarte scăzut.

Prețuri de livrare

În ipostaza de cumpărători ne interesează prețul cu care achiziționăm produsul la raft. Și suntem uneori nemulțumiți, raportându-ne la ce se petrece în alte state UE, unde prețul este mai mic decât la noi. Ca producători, probabil că am fi la fel de nemulțumiți, dar din altă perspectivă, considerând prețul de livrare mult prea mic în raport de cheltuielile efectuate la unitatea de suprafață. În UE, România este pe locul al 5-lea ca preț de vânzare a cartofului. Cele mai mari tarife sunt practicate în Grecia (48,98 euro la 100 kg de cartofi), Danemarca (47, 99), Italia (41,12), Franța (39,50) și România (29,73). Cele mai mici prețuri de livrare se întâlnesc în Polonia – 11,98 euro/100 kg, Lituania – 14,09, Austria – 14,83, Olanda – 17,13 și Belgia – 17,36.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.