Carnea de curcan, la mare căutare

• Galli Gallo măreşte producţia la Codlea

Compania Galli Gallo, controlată de omul de afaceri Cătălin Muntean, şi-a dublat producţia de carne de curcan – comercializată sub brandul Peneş – în ultimele luni, pe fondul cererii în creştere de pe piaţa internă. Odată cu majorarea producţiei, Muntean a decis să construiască şi o nouă fabrică de tranşare, prelucrare şi ambalare, o investiţie de circa 8 milioane de euro. Planurile sale nu se opresc însă aici, mai ales că este pe cale să extindă parteneriatele cu fermierii din zonă.

„Decizia realizării unei noi investiţii a apărut în urma trendului consumului de carne de curcan din ultimul an, odată cu intrarea agresivă a brandului PENEŞ pe piaţă. Acest trend ne-a permis dublarea producţiei în ultimele zece luni şi ne-a limitat posibilităţile de prelucrare/ambalare în abatorul pe care firma îl exploatează în prezent. A apărut nevoia unei secţii de dimensiuni mult mai mari atât în zona de prelucrare carne cât şi în zona de preparate, pe măsura reorientării consumatorului român spre carnea de curcan“, susţine Răzvan Şandru, directorul de marketing al producătorului de carne. Noua unitate de tranşare, prelucrare şi ambalare a cărnii de curcan corespunde posibilităţilor actuale de sacrificare pe care le are Galli Gallo în abator, respectiv circa 150 de tone de carne zilnic. Investiţia a fost asigurată atât din resurse proprii (25%), cât şi prin finanţare bancară (75%).

Parteneriate cu fermierii

Galli Gallo exploatează în prezent şase ferme (patru în proprietate şi două în colaborare cu doi fermieri), producţia medie pe lună fiind de circa 800 tone. Numărul efectivelor de curcani ar urma însă să se mărească semnificativ în viitor, chiar în această toamnă, dacă lucrurile merg conform aşteptărilor.

„Suntem în discuţii cu 8 noi fermieri pentru semnarea unor contracte de colaborare începând cu luna octombrie 2012 prin care vom mări capacitatea de creştere cu 40-50%“, declară Şandru. Rasele de curcani crescute în fermele de la Codlea sunt BIG 6 şi Converter, achiziţionate de la furnizori de profil din Germania şi Franţa.

Pe lista de investiţii ale companiei se mai află şi o investiţie de 1,5 milioane de euro într-un incubator de curcani, care va fi realizată din fonduri europene. Acesta ne va permite „să incubăm şi să obţinem în ţară, începând cu luna noiembrie 2012, puişori de curcan de o zi“, povesteşte Şandru.

Reţea proprie de magazine

Crescătorul de curcani deţine în prezent o reţea de 70 de magazine (tip franciză) sub brandul PENEŞ, urmând ca, până la sfârşitul anului, numărul acestora să ajungă la 100 de unităţi la nivel naţional. Potrivit reprezentantului companiei, investiţia privind amenajarea şi dotarea unui astfel de magazin variază între 5.000 şi 10.000 euro. Pro­ducţia (800 tone/lună) este destinată cu precădere pieţei interne, desfacerea fiind realizată atât prin intermediul IKA cât şi pe segmentul retail tradiţional. Nu lipsesc nici solicitările pentru export (circa 15% din producţie), principala destinaţie fiind Germania, o piaţă extrem de pretenţioasă şi selectivă.

„Începând cu anul 2010, când am intrat pe piaţă, şi până în prezent lucrurile au evoluat în permanenţă favorabil, evident respectând o ciclicitate nefastă în perioada de vară, când vânzările scad cu 15-20% faţă de media anuală. Avem alternativa exportului în această perioadă şi beneficiem de faptul că în ţările din vestul Europei, în special în Germania, lucrurile se petrec oarecum în sens opus, respectiv consumul pe perioada de vară este peste medie. În general vorbind, odată cu intrarea pe piaţă a brandului PENEŞ cu promovarea corespunzătoare pe care am adus-o cărnii de curcan, apreciem că, în decursul celor doi ani, consumul naţional s-a dublat“, declară Şandru. Galli Gallo a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 28 milioane de euro, iar estimările pentru acest an prevăd o majorare de minimum 20%.

Preţuri mai bune la export

La fel ca şi alte sectoare ale industriei alimentare, şi la carnea de pui puterea scăzută de cumpărare a consumatorilor influenţează preţurile de vânzare. Cu alte cuvinte, nu se realizează un raport corect între costul de producţie şi preţul de vânzare a cărnii. Să nu uităm de majorarea preţurilor la materiile prime, în special a furajelor produse din cereale şi soia, care a avut loc atât la nivel naţional cât şi mondial. Şandru susţine că în atare condiţii „suntem oarecum forţaţi să creştem proporţia exporturilor în total vânzări, având în vedere faptul că în Europa de Vest preţurile se aliniază rapid la trendul costurilor“. Ajutorul autorităţilor este minor şi se acordă cu întârziere, cum e cazul subvenţiilor, incerte şi plătibile la finalul unui an productiv, fără să asigure astfel un capital de lucru în timp util, apreciază reprezentantul Galli Gallo. El mai susţine că, în cazul cărnii şi evident şi al altor produse de bază, este imperativ necesară diminuarea cotei de TVA pentru eliminarea unei concurenţe neloiale cauzate de operaţiunile ilicite şi stimularea consumului prin diminuarea preţului la raft.

Cine este Cătălin Muntean?

Cătălin Muntean este singurul producător de carne de curcan din România în sistem industrial. Până să ajungă la curcani, a mai avut ferme de păsări (a deţinut Avicod Codlea, locul unde în 2006 au fost descoperite „primele“ focare de gripă aviară) sau de porci. În 2010 a surprins pe toată lumea când şi-a făcut reapariţia pe piaţă cu brandul Peneş. Era rezultatul unor investiţii – în ferme şi abator – de peste 25 milioane de euro. Banii proveneau din surse proprii, din fonduri europene, dar şi din împrumuturi bancare. De ce a ales curcanii? Datorită rentabilităţii mai mari din sector comparativ cu creşterea păsărilor, de exemplu.

Ioana GUŢE