„Beneficiarul trebuie privit ca un partener“

Interviu în exclusivitate cu Nicolae Popa, director general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)

Judecând după cele comunicate de autorităţi, obţinerea fondurilor europene nu a fost niciodată mai uşoară, mai rapidă şi, poate cel mai important, mai orientată spre beneficiar. Domnul Nicolae Popa, director general adjunct al APDRP, oferă, în exclusivitate pentru Lumea Satului, un interviu prin care subliniază cele mai importante elemente ce trebuie avute în vedere în tentativa de a obţine finanţare europeană. În numărul următor al revistei vom testa aceste informaţii punct cu punct la un oficiu al APDRP şi vom analiza împreună cât de complicaţi sunt paşii birocratici ce trebuie parcurşi în această veritabilă aventură ce a devenit absorbţia de fonduri europene.

– În ceea ce priveşte Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020), sunt diferenţe notabile în raport cu intervalul anterior, PNDR 2007-2013?

– Sigur că sunt diferenţe notabile, în sens pozitiv. Din cele 24 de măsuri disponibile în perioada anterioară, în PNDR 2014-2020, pe care l-am început în această primăvară, au mai rămas numai 14 măsuri. Din aceste 14 măsuri, 10 sunt esenţiale şi noi suntem responsabili să le acordăm o atenţie deosebită.

– Indiferent de proiectul propus pentru obţinerea finanţării europene, aceste măsuri răspund nevoilor de dezvoltare ale fermierului din România?

– Da! Aceste măsuri sunt gândite în aşa fel încât să răspundă foarte precis nevoilor fermierilor români. Şi noi am căpătat experienţa necesară pentru a răspunde acestor nevoi, dar şi beneficiarii au devenit mai experimentaţi în formularea proiectelor şi mai abili în ceea ce priveşte întrunirea condiţiilor necesare obţinerii finanţărilor de la Uniunea Europeană. Bineînţeles, acest lucru a devenit posibil graţie informaţiilor pe care noi le oferim. În primul rând vorbim despre informaţiile provenite de la Ministerul Agriculturii şi de la agenţia noastră.

Atât pe site-ul ministerului, cât şi pe pagina de Internet a APDRP se găsesc toate informaţiile, explicate la un nivel general, dar şi aplicat, în detaliu, în Ghidul Solicitantului. Acest ghid indică toate actele ce trebuie depuse, toate autorizaţiile, toate aprobările şi acordurile pe care solicitantul trebuie să le aibă, toţi paşii pe care acesta trebuie să îi facă în ordine. Totodată, întregul Program Naţional de Dezvoltare Rurală este prezentat în detaliu pe cele două site-uri.

Carevasăzică, nu avem nimic de ascuns. Vrem să lucrăm transparent şi, indiferent de problemele ivite, căutăm soluţii rapide şi conforme cu nevoile reale ale fermierilor.

– Cum au răspuns solicitanţii şi beneficiarii la aceste schimbări?

– Au răspuns pozitiv. Am schimbat într-o măsură considerabilă şi optica, atitudinea cu care ne tratăm solicitanţii şi beneficiarii. Nu vrem ca cineva să se simtă vreodată respins ori nedreptăţit. Beneficiarul trebuie privit ca un colaborator, ca un adevărat partener. În definitiv, scopul nostru este unul comun: absorbţia rapidă şi eficientă a fondurilor europene.

– Ce sfaturi puteţi oferi acelora care pornesc pentru prima oară într-o afacere în agricultură?

– Atunci când porneşti o afacere trebuie să îţi faci toate calculele. Porneşti de la resursele pe care le deţii şi gândeşti în sensul impus de obiective, de ceea ce îţi doreşti să obţii. Orice proiect trebuie să înceapă cu un plan de afaceri. Asta presupune, de asemenea, a stabili încă de la început piaţa de desfacere potrivită pentru rezultatele activităţilor tale. Cei care pornesc întâia oară la drum este necesar să studieze cu atenţie Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, unde găsesc chiar toate informaţiile. Când am conceput Programul, dar şi Ghidurile am fost foarte atenţi să explicăm lucrurile în aşa fel încât să nu fie greoaie înţelegerea acestor informaţii.

– Ce trebuie urmărit în mod deosebit la acest nou PNDR?

– Programul are în vedere două componente foarte importante. Am luat în vizor şi fermele mari, care au o activitate laborioasă, cu mulţi ani de experienţă în urmă şi cu nevoi importante de finanţare, dar şi pe aceia care îşi doresc să pornească o afacere în agricultură pentru întâia oară. Ne-am gândit în primul rând la tinerii pe care trebuie să îi atragem, să îi stimulăm şi să îi sprijinim pentru a forma şi consolida clasa de mijloc din mediul rural, care la ora actuală lipseşte cu desăvârşire.

Nu am scăpat din vedere fermele mici, fermele de subzistenţă, care trebuie în egală măsură susţinute şi, bineînţeles, încurajate, astfel încât la un moment dat să nu mai producă pentru consumul propriu, ci să producă şi pentru piaţă. Mai mult decât atât, datorită acestor măsuri din PNDR aceşti fermieri se pot gândi la modalităţi de a-şi creşte exploataţiile pentru a deveni, la rândul lor, mari fermieri. Acestea sunt, de asemenea, obiectivele noastre comune. În momentul în care fermierul reuşeşte să creeze o afacere profitabilă nu va mai fi obligat, ca în multe cazuri din ziua de azi, să aştepte sprijinul organelor statului.

– Mai precis, ce măsuri aş putea accesa eu, ca tânăr fermier, ca proaspăt antreprenor?

– Pornim de la Măsura 121 – Ferma de familie, destinată înfiinţării şi modernizării exploataţiilor agricole. Este o măsură foarte importantă care a funcţionat foarte bine şi în PNDR 2007-2013. Măsura a avut un succes major, generând un număr foarte mare de locuri de muncă şi creştere economică pentru un număr important de fermieri. Tot prin această măsură am pus la dispoziţia solicitanţilor cu ferme mici în jur de 20 de proiecte-tip, care se pot găsi la direcţiile agricole, la agenţiile noastre şi la centrele regionale.

Beneficiarii pot alege dintre proiectele-tip gratuite opţiunea care se pliază cel mai bine pe interesele lor şi le rămâne numai să modifice şi să completeze aceste documente. Mai mult, fiindcă ştim foarte bine că există mulţi doritori care nu au posibilitatea să cofinanţeze proiectele, am avut în vedere, printr-un program de finanţare la nivelul ministerului, să acordăm credite pe 10 ani pentru suma de cofinanţare, cu un termen de graţie de doi ani de zile.

– În implementarea noului Program găsim îmbunătăţiri în ceea ce priveşte birocraţia şi paşii ce trebuie înfăptuiţi până la obţinerea finanţării?

– Sigur că da! În primul rând, prima parte a procesului s-a simplificat enorm. Beneficiarul se foloseşte de informaţia completă disponibilă pe Internet şi depune cererea de finanţare şi documentaţia aferentă direct on-line. Oficiul Judeţean este obligat să rezolve cererea în maximum 2 zile şi, după stabilirea conformităţii, se poate trece la următorii paşi. Contractarea se face, bineînţeles, faţă în faţă cu beneficiarul, urmând ca acesta să se ocupe, de data aceasta singur sau cu sfatul unui consultant specializat, de proiectul tehnic şi de achiziţii.

Sorin STAICU