cemrom doloflor

Bani pe apa sâmbetei

Share Button

Cutreierând drumurile Moldovei, întâlnind şi discutând cu oameni de toată mâna, îţi este dat să afli realităţi care sunt în totală discordanţă cu frazele sforăitoare ale celor care diriguiesc treburile localităţilor şi, de ce nu, ale ţării. Se bate monedă pe accesarea fondurilor europene, amintindu-se că banii alocaţi ţării noastre reprezintă cifre impresionante şi se reproşează că românii nu se prea grăbesc să le acceseze. Cei care lansează astfel de reproşuri ignoră faptul că printr-o birocraţie excesivă şi o formularistică greoaie şi mai ales prin faptul că eventualele investiţii trebuie să înceapă cu 50 la sută din valoare cu banii din buzunar, taie doritorului orice elan. Există însă şi curajoşi care au trecut peste aceste piedici. Cu ce rezultate însă?

 O „Eurofermă“ de tip balcanic

Cel mai elocvent exemplu l-am întâlnit în comuna botoşăneană Reuseni, unde a apărut o eurofermă cu 20 de vaci cu lapte. Pentru această investiţie s-au alocat fonduri SAPARD de peste o sută de mii de euro.

E greu de înţeles cine a proiectat o astfel de investiţie, proiect pentru care cu siguranţă s-au luat bani grei. Amplasată la poalele unui deal, fără sursă de apă potabilă – apa se cară cu butoaiele din sat – cele 20 de vaci, aflate într-o stare deplorabilă, aduse cu mare cheltuială din Austria, se bat pentru a ajunge să se adape din două vase metalice. Mai mult, vara animalele sunt duse la păşunea satului. Aflu de la stăpâna locului, Cristina Albu, că „Euroferma“ mai are acum doar şase vaci care se mulg, iar laptele „îl folosesc în gospodărie“. De altfel, din 2008, de când teoretic ferma a intrat „în producţie“, doamna Albu plăteşte doar dobânzi la creditul luat de la bancă. Ce se va întâmpla în continuare nu e greu de ghicit. Aşa stând lucrurile, ne întrebăm dacă organele de control ştiu despre ce este vorba. Fireşte, de aici o altă întrebare: cum a fost avizat un astfel de proiect, o adevărată bătaie de joc cu banii europeni?

Nicio palmă de asfalt

Tot o adevărată bătaie de joc, dar din banii publici, am întâlnit şi în comuna ieşeană Româneşti. Situată la circa 30 km de Iaşi, localitatea oferă trecătorului o privelişte dezolantă. Drumul judeţean 282 D care trece prin centrul satului arată ca după un bombardament. Mormane de pământ aruncate în locul unde ar trebui să fie săpate şanţurile, cu apa curgând peste carosabil. Alături, gunoaie aruncate pe cursul pârâului Leahu ce străbate satul şi totul străjuit de şantierul viitoarei primării, început în urmă cu mai bine de zece ani.

Viceprimarul Cristinel Zaharia ne spune că totul a apărut din cauza celor care în toamna trecută au îngropat conductele pentru apa potabilă. Fapt este că drumul nu ar arăta mai bine, deşi edilii comunei au înaintat ani la rând organelor judeţene adrese cerând reabilitarea acestuia. Există, în sfârşit, ne spune domnul viceprimar, promisiuni că aproximativ nouă miliarde lei vechi vor fi alocate reabilitării drumului judeţean, iar şapte sute de mii de lei pentru pietruirea uliţelor satului. Sigur, există şi alte priorităţi: încheierea lucrărilor la şcoala din satul Avântul, a grădiniţei din Româneşti şi se aşteaptă bani europeni pentru asfaltarea unui drum de 7,8 km între Româneşti şi satele componente. De reţinut că, la 30 km de capitala de judeţ, în plin secol XXI, comuna Româneşti nu are un metru pătrat de asfalt!

Stelian CIOCOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *