cemrom doloflor

Anul agricol 2018, un an cu probleme pentru culturile tradiționale

Share Button

Seceta din ultima perioadă dă peste cap planurile fermierilor. Mai mult decât atât, ultima prognoză realizată de Comisia Europeană indică producţii slabe pentru România la principalele culturi agricole comparativ cu 2017. Iar prognoza europeană a fost dată publicității într-un moment în care nu se știe exact care vor fi efectele secetei pentru anul agricol 2018.

Rapiţa, cu randamente

„Vremea călduroasă din ultimele săptămâni ne face să credem că recoltarea rapiței de anul acesta va avea loc mai repede decât în mod obișnuit. Sperăm însă ca temperaturile mult mai mari să nu afecteze acest produs după ce a ieșit foarte bine din iarnă“, anticipau recent experții AgroGo. Potrivit acestora sunt perspective bune și pentru orz în acest sezon. Cu alte cuvinte, „dacă și producția va fi una pe măsură, cultura orzului va fi una profitabilă în acest sezon“. Revenind la rapiță, specialiştii Comisiei Europene prognozează un plus de 1,9% la fiecare hectar, până la 2,92 de tone. În UE producţia medie va fi undeva la 3,3 tone la hectar, cu 2,6% peste media anului anterior. Cele mai bune randamente le au fermierii din Belgia (4,46 tone la hectar) şi Danemarca (3,9 tone la hectare). Potrivit raportului Comisiei Europene, rapița și orezul sunt singurele culturi cu randamente mai mari anul acesta comparativ cu 2017. Aceasta în condiţiile în care 2017 a fost un an agricol bun, dar iarna târzie a periclitat culturile care vor rodi în acest an.

Orez italienesc

CE prognozează că fermierii care au mizat pe orez ar putea obţine 3,23 de tone la hectar, cu 1% peste producţia medie a anului trecut şi cu 26% mai mult decât media ultimilor cinci ani. Chiar şi aşa, producţia va creşte mai puţin decât media europeană (plus 3,2%), în condiţiile în care Ungaria, Spania şi Austria vor ajunge la randamente cu 165%, 61% şi respectiv 29%. Cea mai mare producţie la hectar va fi anul acesta în Suedia, de 6,2 tone. Conform ultimelor date ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2016 în România s-au cultivat aproximativ 9.000 de ha cu orez, în uşoară scădere faţă de 2015, iar producţia a fost de 42,9 mii de tone. Cele mai mari exploataţii cultivate cu orez sunt, în cazul României, renăscute cu ajutorul investiţiilor străine din fostele orezării comuniste. Astfel, cele mai mari producţii sunt concentrate la Stăncuţa, judeţul Brăila, unde operează pe o suprafaţă de peste 5.000 de hectare, sub brandul Padova Agricultura, grupul italian Roncato. De asemenea, Riso Scotti, cel mai mare cultivator de orez de pe teritoriul Europei, exploatează în jur de 4.000 de hectare în Ialomiţa. De asemenea, Orezul Latinu SRL şi Green Harvest Invest, deţinute de CL Agricultural Investments Limited din Marea Britanie şi familia Concina din Italia (Angelo şi Roberto), exploatează în jur de 3.000 de hectare. Orezul Latinu mai are și aproximativ 1.300 de hectare cultivate cu orez, porumb, grâu şi floarea-soarelui organice, consemnează economica.net.

Principalele culturi, în pericol

Trebuie precizat că intrarea în noul an 2018 nu a avut deloc semne bune… Temperaturile ridicate din această iarnă, care au depășit chiar și 10 grade Celsius ţării, au condus la înmulţirea dăunătorilor la culturile de cereale şi oleaginoase. Tocmai de aceea, în ceea ce priveşte celelalte culturi, experții CE estimează că România ar putea raporta o scădere a randamentului la mai multe culturi tradiționale printre care grâul, unde producția va scădea cu 1,5% față de anul trecut, iar la triticale scăderea va fi de 1,8%. Aceasta din cauza faptului că perioada de iernare a culturilor a persistat mai mult decât de obicei ca urmare a sfârșitului extrem de rece al lunii februarie.

Problemele, abia la început

Este evident faptul că schimbările climatice se simt peste tot în lume, mai ales de 5 ani încoace. Meteorologii susțin că țara noastră este d-abia la începutul unei perioade care va marca agravarea fenomenelor meteorologice extreme. Astfel, pe fondul încălzirii globale, prognozele realizate pe termen lung indică o intensificare a valurilor de căldură, precum şi înmulţirea numărului de nopţi tropicale ca urmare a creşterii temperaturilor generate de gazele cu efect de seră. Potrivit specialiştilor, până în anul 2050 temperatura medie anuală a aerului va creşte în România cu o valoare cuprinsă între 2,5 şi 3,5 grade Celsius. Creșterea este dramatică, având în vedere că doar între 1981 şi 2015 aprecierea a fost de 0,5 grade Celsius, iar în ultimii 100 de ani creşterea a fost de un grad. În aceste condiții, în zilele caniculare de vară ne vom confrunta cu temperaturi frecvente de 40 de grade Celsius, dar și cu zile în care temperaturile vor depăși 45 de grade.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.