Analiză a sectorului agroalimentar – Ce rezervă viitorul într-o economie globală marcată de tensiuni protecționiste?

Aflat în centrul tensiunilor comerciale, în special între SUA și China, sectorul agroalimentar global este afectat de scăderea prețurilor produselor agroalimentare de bază, cum ar fi boabele de soia.

În acest context, Coface a realizat o analiză aprofundată a tendințelor viitoare de pe această piață.

Sector strategic, alimentele agricole reprezintă unul dintre sectoarele cheie ale războiului comercial aflat în desfășurare între SUA și China. Recent, autoritățile chineze au luat măsuri pentru interzicerea tuturor importurilor agroalimentare din SUA, ca răspuns la majorările de tarife anunțate de administrația Trump.

Tensiuni comerciale pentru soia

Potrivit Coface, mișcările legate de soia reflectă cel mai bine situația actuală a sectorului agroalimentar. Pentru un produs care este folosit atât pentru consumul uman cât și pentru hrănirea animalelor domestice (la fel ca porumbul sau grâul), boabele de soia au înregistrat o volatilitate crescută a prețurilor cu tendințe de scădere.

Folosind modelul său statistic care prezice prețuri ale produselor selectate, Coface estimează că prețurile pentru soia vor scădea cu 9% în 2019 comparativ cu anul anterior, atât din cauza tensiunilor comerciale dintre China și Statele Unite, cât și pe fondul izbucnirilor grave de pestă porcină africană (ASF). Acest al doilea aspect a determinat producătorii chinezi de carne de porc să sacrifice o mare parte a animalelor lor pentru a limita răspândirea și astfel să ajungă să cumpere mai puțină soia pentru a le hrăni. În același timp, situația a avut un impact direct asupra producției globale de carne de porc, din care o jumătate este generată de China. Consumatorii chinezi vor trebui așadar să recurgă la alte proteine animale, cum ar fi puiul sau vita, ceea ce va conduce la o cerere crescută către exportatori globali majori, cum ar fi Argentina și Brazilia. O altă consecință a tensiunilor comerciale dintre SUA și China pentru sectorul agroalimentar este transformarea „rutelor de export“ pentru anumite materii prime, inclusiv boabele de soia și carnea de porc. Cu toate că unii dintre producătorii și exportatorii majori de soia ai lumii, ca de exemplu Brazilia și Argentina, ar putea profită pe termen mediu de situația creată, riscurile legate de sectorul agroalimentar ca întreg rămân mari.

Alte riscuri…

Pe lângă contextual global protecționist menționat mai sus, există alte riscuri potențiale pentru companiile din domeniul agroalimentar, cum ar fi epidemiile de pestă porcină africană sau dăunătorul Spodoptera Frugiperda, care amenință piața globală de porumb. În termeni de risc structural, sectorul este vulnerabil în fața condițiilor meteorologice care pot afecta recoltele, cum ar fi secetele grave sau fenomenul El Niño. În cele din urmă, cu toate că segmentul agroalimentar este puternic afectat de un mediu economic global marcat de tensiuni protecționiste, acesta este, de asemenea, un sector cheie în acordurile de comerț liber, după cum s-a dovedit în recenta înțelegere dintre Uniunea Europeană (UE) și MERCOSUR. Guvernările negociază adesea aceste acorduri pentru a facilita comerțul cu produse care ar ajută sectorul agroalimentar intern. Cu toate acestea, fermierii locali nu le susțin în mod necesar și sunt primite cu scepticism de către o parte din opinia publică, ceea ce uneori duce la întârzieri în ratificarea acestor acorduri de comerț liber de către autoritățile publice.

Vești proaste și de la FAO

Preţurile alimentelor la nivel mondial au crescut pentru a treia lună consecutiv, pentru a atinge maximul a cinci ani în decembrie, antrenate de creşterile uleiurilor vegetale, zahărului şi lactatelor, precum şi de creşterea preţurilor la cereale, a anunţat Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (FAO) parte din ONU. Astfel, indicele preţurilor alimentare al FAO, care măsoară modificările lunare pentru un coş de cereale, seminţe oleaginoase, produse lactate, carne şi zahăr, a sărit la cel mai înalt nivel din decembrie 2014, cu o medie de 181,7 puncte, în creştere cu 2,5% faţă de luna precedentă, potrivit Mediafax. Pentru întreg anul, indicele a fost în medie de 171,5 puncte, cu 1,8% mai mare decât în ​​2018, dar sub vârful de 230 de puncte atins în 2011. Indicele preţurilor cerealelor a crescut cu 1,4%, până la media de 164,3 puncte, condus de preţurile mai mari pentru grâu, după majorarea cererii în China şi a apariţiei unor probleme de logistică în urma grevelor din Franţa. Preţurile orezului au fost suferit modificări minore. Preţurile uleiului vegetal au crescut puternic, indicele crescând cu 9,4% până la 164,7 puncte în decembrie. Preţurile uleiului de palmier au crescut pentru a cincea lună consecutivă, în linie cu cererea de biodiesel, antrenând şi uleiul de soia, de floarea-soarelui şi de rapiţă. Indicele preţurilor la lactate a fost în medie de 198,9 puncte în decembrie, în creştere cu 3,3%, cu preţuri mai mari la brânzeturi şi lapte praf degresat, care au depăşit preţurile untului şi laptelui praf integral. Indicele preţurilor la zahăr a crescut cu 4,8% până la 190,3 puncte, în urma creşterii cererii de etanol cauzată de majorarea preţurilor la petrol. În schimb, preţurile cărnii sunt aproape neschimbate faţă de noiembrie, cu indicele la 191,6 puncte, preţurile mai mari ale cărnii de porc şi oaie fiind echilibrate de scăderea preţurilor la carnea de vită.

Ion BOGDAN