Agricultura României: viitor sau istorie
Conferinţa Naţională a Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, ce a avut loc pe 26 mai, a reuşit şi de această dată să aducă laolaltă peste 1.000 de fermieri din toate zonele ţării, membri ai LAPAR şi ai Comisiilor pentru Agricultură, membri ai Guvernului, reprezentanţi ai ministerelor cu implicaţii în agricultură, personalităţi oficiale ale statului român, reprezentanţi ai ambasadelor, organizaţiilor profesionale şi ştiinţifice din domeniul agricol, direcţiilor agricole judeţene, dar și reprezentanţi ai firmelor de servicii şi input-uri pentru agricultură.
„Agricultura României: viitor sau istorie“ a fost deviza sub care s-a desfășurat conferința din acest an și care a evidențiat poziția organizației față de modul în care a evoluat agricultura după anii ’90. Un rezumat dur al acestor 25 de ani l-a creionat, încă de la începutul conferinței, președintele organizației, ing. Laurențiu Baciu: „Simţim nevoia să facem un bilanţ la ceea ce a fost, la ceea ce am trăit până acum, timp în care am putut să ne dăm seama ce am făcut bine şi ce am făcut rău. Ce s-a făcut în tot acest timp? Nici la ora actuală nu este o strategie corectă în concordanţă cu realitatea. Niciodată să nu credeţi că vom putea progresa cu amatori.
Dacă vreţi progres, trebuie să punem la muncă profesioniştii!“
Pe lângă acestea, președintele LAPAR a lansat și un îndemn tocmai pentru a se găsi soluționările necesare unei mai bune activități agricole. „Vă adresez o propunere şi vă promit că voi fi primul care o va duce la îndeplinire. Să încercăm, după toată puterea şi priceperea noastră, ca tot ceea ce vom rosti astăzi, aici, să ducem negreşit la împlinire. O facem nu doar pentru noi. O facem şi pentru copiii şi nepoţii noştri care vor trebui să aibă pe masa lor pâine românească, de calitate şi la un preţ corect! Altfel, viitorul nostru ca popor este ameninţat!“
De ce au nevoie fermierii
Pentru a vorbi despre un progres real, punctează membrii LAPAR, agricultura României ar avea nevoie de anumite măsuri care stau în mâna autorităţilor:
– cadastrarea de urgenţă a întregii suprafeţe agricole din România;
– folosirea banilor europeni cu prioritate pentru proiectele viabile;
– o legislaţie clară privind comasarea terenurilor;
– încurajarea exploataţilor viabile, şi nu pe criterii politice;
– reducerea birocraţiei prin reducerea actelor normative;
– încurajarea folosirii biotehnologiilor;
– modernizarea şi extinderea sistemului de irigaţii; folosirea judicioasă a fiecărei surse de apă; furnizarea apei pentru irigaţii fără plată; extinderea sistemului de irigaţii unde există surse de apă accesibile;
– folosirea celei mai ieftine energii pentru irigaţie;
– documentarea mai amplă a problemelor ţării şi notificarea lor la comisiile europene;
– definitivarea legislaţiilor Camerelor Agricole;
– definitivarea legislaţiei privind fondurile mutuale;
– îmbunătăţirea vânzărilor terenurilor agricole pentru a pune pe picior de egalitate toţi cumpărătorii şi limitarea suprafeţelor înstrăinate;
– încurajarea exploataţiilor de orice dimensiune, dar care duc la plus valoare;
– modificarea Codului fiscal care îngreunează activitatea agricolă şi care poate duce până la faliment;
– interzicerea exportului de profit;
– impozitarea tuturor celor care realizează profituri pe teritoriul ţării.
Poziția autorităților
Dacă anul trecut a fost prezent la eveniment și președintele Traian Băsescu, actualul președinte Klaus Iohannis nu s-a numărat printre participanți, însă a trimis o scrisoare de felicitare membrilor LAPAR în care a punctat următorul fapt: „În viziunea mea, agricultura este un domeniu esențial în dezvoltarea României!“
Chiar dacă președintele ales nu a fost prezent la eveniment, numeroase alte oficialități au luat cuvântul. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, i-a felicitat pe membrii LAPAR pentru organizarea anuală a acestei conferinței, dar le-a lansat și o provocare: „Pentru că sunteţi cea mai importantă şi cea mai numeroasă federaţie din agricultură, vreau să vă spun că am și eu așteptări de la dumneavoastră, pentru că vorbeați de fondurile mutuale. Cred că numai o federaţie foarte mare ca aceasta, în asociere sau nu cu altă federaţie, poate realiza în România acele fonduri mutuale de care aveţi nevoie, nu numai dumneavoastră, toţi cei care reprezintă agricultura. Un singur lucru cred că trebuie modificat acolo, eventualitatea obligativitate a fermierilor de a face parte dintr-un astfel de organism cum este fondul mutual,“ a punctat Constantin.
Ministrul MADR nu a evitat nici răspunsurile solicitate de fermieri „Sigur că sunt şi multe probleme, multe care apar în fiecare an, dar vreau să vă punctez două elemente pe care ne ghidăm: finanţare şi politici agricole. În primul rând, România are o producţie din ce în ce mai ridicată datorită investiţiilor fermierilor, dar nu este suficient şi trebuie să ne concentrăm pe creşterea producţiei. Dincolo de creşterea şi integrarea producţiei, crearea acelor lanţuri scurte de producţie şi împreună cu dumneavoastră am încercat să convingem Uniunea Europeană de specificul pe care îl are România şi necesitatea de a avea anumite tipuri de investiţii.“
Nici problema irigațiilor nu a fost omisă, ministrul punctând faptul că România ar trebui să aloce în fiecare an un procent din Produsul Intern Brut pentru refacerea sistemului de irigații; o altă măsură utilă în acest domeniu ar fi crearea de parteneriate publice-private, în condițiile existenței unor investitori interesați.
Concluzia conferinței am aflat-o de la unul dintre participanți: „LAPAR-ul în acest an a depus eforturi extraordinare şi cred că a obţinut rezultate bune, în sensul că pentru prima dată reprezentanţii agricultorilor stau la aceeaşi masă cu reprezentanţi politici și reprezentanţi europeni. Cred că noi, fermierii, suntem obligaţi moral să depunem cotizaţiile pentru ca LAPAR-ul să se poată dezvolta şi susţine. De asemenea, cred că trebuie să plece de la noi demersul de a face Camerele Agricole în fiecare localitate, să ne întâlnim o dată pe săptămână să ne prezentăm interesele şi sunt convins că lucrurile vor merge bine“, a concluzionat dr. Mihai Petcu.
Loredana Larissa SOFRON
