AGRARIA, o manifestare emblematică pentru Transilvania
În perioada 5-9 mai, Clujul a fost gazda unui eveniment devenit emblematic pentru zona Transilvaniei, cel de-al doilea ca mărime şi valoare din România: AGRARIA – Târg Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje. Este vorba despre ce-a de-a 16-a ediţie a unei manifestări al cărei renume s-a clădit pe baza numeroşilor expozanţi, dar şi a vizitatorilor care, an de an vin să-şi arate interesul pentru tot ceea ce înseamnă modernizare în agricultură.
Cât despre atmosferă, deşi târgul s-a desfăşurat sub auspiciile unor hotărâri guvernamentale nu tocmai fericite pentru români în general şi pentru agricultori în special, la suprafaţă lucrurile au arătat bine. Sub forfota specifică unui asemenea eveniment, dar şi a bucuriei reîntâlnirii, zumzetul de nelinişte din fundal nu putea însă trece neobservat.
Cel mai mare târg zootehnic
Datorită locaţiei în care se desfăşoară, chiar dacă la târg sunt prezenţi expozanţi din toate sectoarele, zootehnia rămâne domeniul cel mai bine reprezentat. Aşa se face că şi anul acesta o zi a fost dedicată crescătorilor de vaci pentru lapte şi de carne din Transilvania, iar alta creşterii bivolului românesc, prilej pentru fermieri de a expune, în încercarea de a revigora acest sector, un număr de aproximativ 30 de bivoli.
Printre expozanţi s-au regăsit producători de material genetic ovin şi bovin, întreaga gamă de echipamente pentru creşterea, adăpostirea şi hrănirea animalelor, la mare căutare fiind alimentatoarele pentru păsări pe care micii crescători le achiziţionau direct din târg.
Pe aproape 9.000 mp, suprafaţă care, de la un an la altul, tinde să devină neîncăpătoare, au expus 200 de firme din 9 ţări. Ca în fiecare an, cea mai mare participare externă a avut-o Ungaria, care a venit şi la această ediţie cu 26 de firme producătoare şi distribuitoare de materiale, maşini şi tehnologii horticole dar mai ales de nutreţuri şi echipamente zootehnice.
Prilej de analiză şi dezbatere
În cea de-a doua zi a manifestării, Agraria a fost gazda unei întâlniri ad-hoc între membrii Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România veniţi să audă de la liderii lor ultimele noutăţi privind ajutorul financiar din acest an. Veştile aflate de la ministrul agriculturii, conforma cărora Guvernul le-a tăiat cele mai multe dintre măsurile de sprijin au stârnit protestul crescătorilor hotărâţi să picheteze Guvernul şi Ministerul de Finanţe (şi să ceară demiterea ministrului agriculturii).
Noile rase străine, pro şi contra
Cât despre tendinţele în domeniul creşterii bovinelor, companiile importatoare de material genetic susţin că rasele de carne reprezintă o alternativă şi nu o afacere pentru fermierul român care ar trebui să se îndrepte către producţia mixtă, lapte-carne. Fermierii se declară sceptici privind aceste rase noi care, deşi mult mai profitabile pe termen lung, ridică probleme privind hrana şi mai ales adaptabilitatea la condiţiile pedo-climatice.
Ofertă generoasă de utilaje agricole
În domeniul utilajelor agricole, pe lângă Programul Rabla pentru tractoare cei mai mulţi vin cu soluţii care se adresează tot celor care sunt viabili din punct de vedere financiar. Pentru cei care nu îndrăznesc să se aproprie de utilajele noi au apărut însă tot mai multe firme care oferă maşini agricole de ocazie şi mai ales, piese de schimb.
Un model de adapatare la condiţiile actuale de pe piaţă îl reprezintă firma Valtec Tractoare Transilvania de exemplu, cunoscută pe piaţă ca distribuitor al tractoarelor finlandeze Valtra la care a renunţat pentru a veni cu o soluţie mai ieftină, şi anume noile tractoare produse în Turcia sub marcă proprie.
Cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Reghin-Mureş, vor să obţină o rasă de carne de oaie, având la bază rasa mixtă Ţigaie cu infuzie de Suffolk şi Germană de carne cu capul negru. Tot ei vor să creeze şi o rasă nouă de capră de lapte, pornind de la Carpatina Românească.
Valentina ŞOIMU