Organizațiile fermierilor solicită modificarea procedurilor de autorizare și digitalizarea relației cu autoritățile înainte de adoptarea noilor reguli de mediu.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită organizarea de urgență a unei întâlniri tehnice cu ministrul Mediului, Diana-Anda Buzoianu, pentru discutarea proiectului de lege privind modificarea legislației de mediu și a impactului pe care acesta îl poate avea asupra agriculturii românești.
Reprezentanții fermierilor avertizează că înăsprirea sancțiunilor trebuie însoțită de o simplificare reală a procedurilor administrative, în caz contrar existând riscul accentuării blocajelor birocratice și al afectării activității exploatațiilor agricole.
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Mediului, organizațiile membre ale Alianței – PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – arată că aceasta este a treia solicitare oficială de organizare a unei întâlniri de lucru, în contextul consultării publice privind proiectul de lege publicat la 14 iulie 2026 pentru transpunerea unei directive europene în domeniul protecției mediului.
Fermierii susțin obiectivele de mediu, dar cer reguli echilibrate
Reprezentanții sectorului agricol subliniază că agricultura românească sprijină obiectivele europene privind protecția mediului și recunoaște necesitatea respectării legislației comunitare. Totuși, aceștia consideră că noile prevederi trebuie să fie clare, previzibile și proporționale, fără a introduce sancțiuni excesive sau obligații administrative suplimentare care să afecteze competitivitatea fermelor.
Potrivit Alianței, atingerea obiectivelor de mediu poate fi realizată mai eficient prin măsuri de prevenție, consiliere, investiții, digitalizare și debirocratizare, nu exclusiv prin înăsprirea regimului sancționator.
Debirocratizarea, prioritate pentru agricultură
Una dintre principalele solicitări formulate de organizațiile fermierilor vizează simplificarea procedurilor de autorizare și reînnoire anuală a avizelor și autorizațiilor de mediu și gospodărire a apelor.
În prezent, spun reprezentanții AAC, obținerea documentelor necesare poate dura între patru și șase luni, perioadă în care numeroși beneficiari sunt nevoiți să funcționeze cu autorizații expirate, fără ca întârzierile să le fie imputabile. Situația generează blocaje atât pentru fermieri, cât și pentru autoritățile responsabile de emiterea documentelor.
Organizațiile solicită prelungirea valabilității actelor de reglementare atunci când nu intervin modificări în procesul tehnologic, reducerea termenelor de soluționare, digitalizarea completă a relației cu instituțiile publice și introducerea unor sisteme automate de notificare înainte de expirarea autorizațiilor.
Temeri privind interpretările abuzive și conflictele din teritoriu
Alianța atrage atenția că proiectul legislativ, în forma actuală, poate genera interpretări diferite la nivel local și chiar conflicte între exploatațiile agricole, comunitățile rurale și dezvoltatorii imobiliari.
Fermierii avertizează că, pe lângă caracterul punitiv al noilor reglementări, există riscul apariției unor costuri suplimentare pentru apărarea în fața unor sesizări sau interpretări neunitare, inclusiv prin deschiderea unor dosare penale în situații care nu justifică asemenea măsuri.
În opinia organizațiilor agricole, legislația trebuie să fie redactată într-o manieră clară și lipsită de echivoc, astfel încât obligațiile beneficiarilor să fie ușor de înțeles și aplicate unitar pe întreg teritoriul țării.
Fermierii cer consultare înainte de adoptarea noilor reguli
Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită organizarea, în perioada de consultare publică, a unei întâlniri tehnice în format fizic, coordonată de ministrul Mediului, la care să participe atât reprezentanții Ministerului Mediului și ai instituțiilor din subordine, cât și conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Reprezentanții fermierilor consideră că experiența practică acumulată de organizațiile profesionale poate contribui la elaborarea unor reglementări care să protejeze mediul, fără a afecta dezvoltarea agriculturii și competitivitatea exploatațiilor românești.
Mesajul transmis autorităților este unul ferm: dacă statul intenționează să înăsprească sancțiunile în domeniul protecției mediului, este necesar ca, în paralel, să elimine birocrația excesivă, să digitalizeze procedurile și să ofere fermierilor un cadru legislativ predictibil și ușor de aplicat.