reclama youtube lumeasatuluitv

2013, sub povara unei moşteniri grele

Share Button

Seceta, criza furajelor şi majorarea preţurilor la materiile prime au fost principalele probleme care au caracterizat anul agricol 2012. Pierderile cauzate de secetă în majoritatea sectoarelor agricole sunt în jur de 20%, dar au fost unele culturi unde producţia a scăzut cu până la 60%, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii. Speranţele se îndreaptă spre anul viitor, care va debuta cu schimbări anunţate, TVA-ul de 9% pentru alimente fiind printre primele propuneri aflate pe lista autorităţilor.

Porumboiu: „Urmează un an mai bun pentru agricultură“

Primele semne ale anului agricol viitor arată că recoltele de grâu şi rapiţă vor susţine creşterea economică, este de părere Adrian Porumboiu, proprietarul grupului Racova, unul dintre cei mai mari producători agricoli locali. Agricultura este un sector care contribuie an de an cu 6-6,5% din PIB, adică 11-13 miliarde de euro. Valoarea producţiei agricole de anul trecut a fost de 19 miliarde de euro. Estimările analiştilor indică un trend ascendent pentru agricultură în 2013, sector care ar urma să aibă anul viitor un efect de bază favorabil asupra economiei, după impactul negativ din 2012. Revenirea economiei zonei euro ar influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială.

„Sunt toate premisele ca, pentru anul viitor, producţia agricolă să fie mai mare şi să susţină din nou economia. Pe câmp, acum, rapiţa şi grâul arată mult mai bine decât anul trecut pe vremea aceasta“, a spus Porumboiu.

În anul care s-a încheiat, recoltele de cereale şi plante oleaginoase au înregistrat o scădere dramatică. Cele mai afectate culturi în acest an au fost cele de porumb, unde pierderea a fost de 60%, şi de rapiţă, unde 80% din recoltă a fost compromisă. Producţia de porumb din acest an totalizează circa 4,7 milioane de tone, în scădere cu 60% faţă de nivelul de aproximativ 11,7 milioane de tone înregistrat anul trecut, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii. Seceta a afectat peste 3,7 milioane de hectare de teren, aproximativ 40% din suprafaţa arabilă, iar în cazul grâului, 30% din culturile însămânţate în toamna lui 2011 au suferit de lipsa apei, potrivit MADR.

Productivitatea redusă, tehnologiile depăşite şi subvenţiile – câteva dintre problemele prognozate

Este greu să vorbim de realizări în acest an, când nici vremea nu a fost de partea producătorilor agricoli. Preşedintele Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, susţine că guvernanţii neglijează de ani buni agricultura, deşi ar putea fi unul dintre puţinele sectoare economice care ar contribui la redresarea situaţiei financiare a României.

„Agricultura este unul dintre sectoarele care ar mai putea salva, cât de cât, situaţia financiară a României, însă nimeni nu pare preocupat de acest lucru. N-aş putea spune că ridicăm pretenţii să cerem subvenţii europene, ţinând cont de faptul că România are cea mai mică subvenţie din Europa. Vorbim de o sumă de 400 milioane de lei, adică 100 milioane de euro, ceea ce înseamnă pentru suprafaţa României zece euro pe hectar, mai precis 40 de lei pe hectar. Trageţi şi dumneavoastră concluzia cam ce ajutoare primim“, a spus Laurenţiu Baciu.

Preşedintele LAPAR mai spune că oamenii sunt nemulţumiţi şi de faptul că, începând de anul viitor, producătorii nu vor mai primi nici subvenţii pentru motorină, întrucât ar fi trebuit să se dea o hotărâre de guvern în acest sens, lucru care nu s-a întâmplat.

La rândul său, Alexandru Vlad, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, sus­ţine că productivitatea redusă la nivel intern, care nu acoperă consumul populaţiei, şi tehnologiile depăşite din agricultură sunt principalele cauze ale scumpirii alimentelor. Astfel, România este nevoită să importe mâncare sau materie primă, ceea ce duce la majorări de preţuri, care, cel mai probabil, nu vor lipsi nici în 2013.

„În ultimii cinci ani de la aderare, România nu reuşeşte să-şi asigure produsele agroalimentare, deşi este pe un trend pozitiv“, a afirmat Vlad.

Cotidianul Financial Times sublinia într-un articol care viza agricultura României că randamentul în termeni de kilogram la hectar în ţara noastră se situează la jumătate faţă de media din UE. Potrivit unui raport al BCR, produc­tivitatea agriculturii româneşti rămâne la un nivel scăzut din cauza lipsei de investiţii în echipamente şi irigaţii, lipsei de profesionalism şi a fragmentării terenurilor, în condiţiile în care mulţi agricultori practică doar o agricultură de subzistenţă.

Noi măsuri anunţate:

TVA de 9% pentru alimente şi Registrul Industriilor Alimentare

Mai nou, toţi operatorii economici, care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produ­selor alimentare, vor trebui să se înregistreze – gratuit – într-un registru electronic postat pe site-ul Ministerului Agriculturii, pentru a le fi verificate calitatea şi compoziţia produselor. Se pare că importatorii nu beneficiază de acelaşi tratament pentru că reprezentanţii MADR spun că aceştia au fost omişi atunci când a fost întocmit proiectul de act normativ. Astfel, producătorii îşi vor putea desfă­şura activităţile doar dacă sunt înregistraţi în Registrul Industriilor Alimentare (RIA) şi deţin un certificat de înscriere. Aceştia se vor înscrie în registru cu datele de identificare şi de contact, activitatea economică şi denu­mirea produselor. Din 2013 ar urma să se introducă TVA de 9% pentru produsele alimentare, ceea ce ar putea conduce implicit la o diminuare a preţurilor la raft.

Şi alocarea eficientă a fondurilor de la UE rămâne în continuare o prioritate pentru 2013, în special pentru a încuraja fermierii să integreze terenurile mai mici în ferme mai mari şi mai productive şi să încurajeze tinerii să se mute la ţară.

Pentru 2013, terenurile agricole din România rămân o investiţie bună pentru investitorii străini, atraşi mai ales de calitatea solului, care nu a suferit din cauza agriculturii chimi­zate. În prezent, aproximativ 800.000 ha de teren agricol la nivel naţional sunt administrate de cetăţeni sau firme străine.

Ada GRĂJDEANU

Tags:

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.