VINVEST 2012 sub semnul recordurilor
Cea de-a IX-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara a consemnat un record de participare, numărul total al celor care au trecut pragul Centrului Regional de Afaceri, în perioada 6-8 aprilie, fiind de aproape de 10.000 de persoane.
Un alt record l-a constitui şi numărul expozanţilor – 146 de firme şi instituţii. VINVEST a adunat 23 de producători de vin, 7 distribuitori, 17 companii de servicii din industria vinului, 32 de parteneri cu produse şi servicii, 63 de parteneri media, 4 parteneri principali. Reflectarea în presa naţională şi nu numai s-a înscris şi ea în seria recordurilor doborâte, zeci de publicaţii de specialitate, dar şi presă generalistă relatând despre Salonul VINVEST. De asemenea, pe durata celor trei zile salonul a fost vizitat de zeci de delegaţii din întreaga ţară, dar şi din Belgia, Serbia şi Ungaria care au participat printre altele şi la două degustări organizate de Cramele Wine Princess şi Recaş.
Patru producători au obţinut Marea Medalie de Aur
Un eveniment important pentru industria vinului l-a reprezentat şi Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice VINVEST, ajuns în acest an la cea de-a VII-a ediţie. Desfăşurat în zilele premergătoare Salonului, respectând regulamentul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), concursul a inclus 132 de probe, ce au fost jurizate de experţi degustători, membri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR). Competiţia a fost coorganizată de Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi ADAR. Au fost premiate 39 de probe, oferindu-se 17 medalii de argint, 18 medalii de aur, iar patru producători de vin au reuşit să obţină Marea Medalie de Aur (MMA). Jidvei a câştigat MMA cu vinul spumant Romantine, Vincon cu vinars „Jad”, Recaş cu Cabernet Sauvignon „Castel Huniade” şi Staţiunea de Cercetare Murfatlar cu Pinot Gris.
Vizită la Cramele Wine Princess şi Recaş
Prima vizită tematică a avut loc la Crama Wine Princess. Un grup de 51 de jurnalişti au participat la o degustare profesională coordonată de directorul cramei, Balla Geza, totodată oenologul vinurilor Wine Princess.
După ce au vizitat pivniţele şi au văzut şi linia de vinificaţie, jurnaliştii au degustat 10 vinuri: 3 albe şi 7 roşii.
Sâmbătă, în a doua zi a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara, jurnaliştii s-au deplasat la Cramele Recaş, unde au fost întâmpinaţi de Ioan Georgiu, directorul general al Cramelor Recaş. În binecunoscutele podgorii bănăţene, invitaţii au degustat 7 vinuri, printre care s-au numărat şi cele medaliate la Concursul de Vinuri şi Băuturi Alcoolice VINVEST 2012.
Topul Medaliilor
– Crama Oprişor – 6 medalii
– Cramele Recaş – 5 medalii
– Jidvei – 4 medalii
– Vincon Vrancea – 4 medalii
– Crama Gârboiu – 3 medalii
– Fine Wine – 3 medalii
– Wine Princess – 2 medalii
– Vigna – 2 medalii
– SCDVV Blaj – 1 medalie
– Ferdi – 1 medalie
– Rovit- 1 medalie
– Murfatlar- 1 medalie
– Viti Pomicultura Sâmbureşti – 1 medalie;
– Cramele Anastasia – 1 medalie
– Budureanca – 1 medalie
– Intervit – 1 medalie
– Cramele Boieru – 1 medalie
– Alcovin – 1 medalie
„Ne pregătim de un deceniu de promovare a industriei vinului. Ediţia a IX-a din 2012 a însemnat pentru noi un fel de repetiţie cu public pentru marele eveniment pe care îl pregătim în 2013. Mă bucur că publicul timişorean se dovedeşte tot mai aproape de cel occidental atât în privinţa numărului mare de participanţi, cât şi în interesul de a degusta vinuri de calitate. Constat şi mă bucură că vinurile româneşti au ridicat ştacheta calităţii, fiind la egalitate şi uneori depăşind produsele din zonele viticole renumite”, a declarat expert degustător Lucia Pîrvu, organizator Salonul VINVEST.
„Sunt foarte fericit că ADAR şi-a adus aportul la acest salon de elită. De-a lungul anilor am putut observa o curbă ascendentă a calităţii vinului şi datorită faptului că mulţi producători au reuşit să acceseze fonduri europene. Ce este de reţinut, pe lângă concurenţa dintre producători e important ca ei să aibă o aplecare mai mare spre marketing, promovare spre piaţă, să găsim consumatori mai mulţi, să ducem mesajul că vinul este un aliment, un produs elaborat. Să ne vedem cu succes la anul, când vom sărbători 10 ani de salon“ – Dan Boboc, preşedinte ADAR.
Poemul vinului de Miniş
După ce coborâm din autocar, intrăm într-o curte a cărei alee urcă încet spre un grup de construcţii cu un aer parcă medieval, ce dezvăluie o amprentă de om gospodar. Imediat, pe partea stângă, o plantaţie de vie, pare grădina unui viticultor pasionat. Înălţată pe suporţi de lemn sub forma unei bolte continue – pergolă, aveam să aflu că-i spune – aceasta îţi oferă posibilitatea de a merge nestingherit la umbra ei, mai ales că rândurile se află la aproape doi metri unul de altul şi la alţi doi metri înălţime.
Părem puţin derutaţi, curioşi, ne reglăm aparatele foto, camerele de filmat, scoatem carneţelele şi pixurile şi răspundem unui salut de bun venit lansat de omul din faţa noastră aflat cu spatele la interesanta clădire „medievală” în faţa unor uşi înalte dintr-un lemn masiv adus parcă dintr-o epocă apusă.
Omul, căruia îi voi spune în continuare Poetul, veţi vedea imediat şi de ce, începe să ne vorbească într-un grai cursiv, cu accent bănăţean, molcom ardelenesc. Ne informează despre nişte suprafeţe – vreo 75 ha, despre vin vrac şi îmbuteliat, magazine proprii în România, un soi românesc plantat numai aici, „Mustoasa de Măderat“, de alt soi cultivat numai de 6 producători, „Cadarcă“,de plantarea pe versanţi până la altitudini de 500 m dar şi de recoltarea în trei serii a unui singur butuc de vie, pe care la final în luna octombrie poate rămâne un singur ciorchine ce va fi recoltat pentru fabricarea de vinuri de colecţie şi multe altele.
După un scurt itinerar presărat cu mici comentarii despre fabricare, îmbuteliere, depozitare sau vânzare, mergem în beciul cramei unde Poetul îşi începe „numărul“.
Privirea îţi fuge pe peisajul de pe pereţii „hrubei“, iar auzul înregistrează vorbele Poetului, despre voluptate, rotunjime, caracter, mângâiere. Crezi sigur că face descrierea unei femei frumoase. Îl priveşti şi te trezeşte la realitate, ţine în mână un pahar cu câţiva stropi de vin şi da, vorbeşte despre produse ale viţei-de-vie: Mustoasa de Măderat, Pinot Gris, Pinot Noir sau Furmint.
Privirea se duce undeva pe tavanul încăperii şi auzi cum Poetul descrie imagini de culoare, luminozitate, contur, mişcare, şi nu vorbeşte despre un tablou ci despre Cadarcă, Fetească Neagră sau Cabernet.
Între două descrieri îşi face loc un element autobiografic: poetul are 3 băieţi. Cineva face o glumă, asociind numărul copiilor cu o licoare roşie din zestrea lui Bachus, făcându-l pe artist să roşească uşor.
Începe din nou să enumere însuşiri precum maturitate, înţelepciune, tinereţe, echilibru. Da crezi că „te-ai prins“, acum vorbeşte despre copii, dar în realitate recită despre Cuvee David, vinul ce poartă numele celui de-al treilea fiu. Dar ceva tot ai priceput: toate sunt creaţia sa.
Când spune despre „vinurile de stâncă“, de Burgundul Mare, Cadarissima, despre vinuri pentru HoReCa sau vinuri de vinotecă, afli cum calitatea şi savoarea licorilor din struguri au arome de măceşe, mure sau fructe de pădure prezente în coaja strugurelui cules pe bruma toamnei.
Dar să revenim la realitate. Poetul este Balla Geza, oenolog, doctor inginer, proprietar al podgoriei Wine Princess Miniş, judeţul Arad. Balla Geza. Un om cu nume maghiar dar care convinge că în piept îi bate o inimă de român. Cum ai putea crede altceva când îţi declară că cel mai frumos şi de preţ pentru el este cântecul românesc şi pământul pe care trăieşte?!
(M. DOROBANŢU)
