fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Tehnologiile digitale, esențiale pentru dezvoltarea unei agriculturi modern

Share Button

Creșterea accesului la tehnologiile digitale ar trebui să fie o prioritate pentru Uniunea Europeană, iar dezvoltarea infrastructurii digitale este esențială pentru a reflecta importanța acesteia pentru societate și economie. Și, implicit, conectarea la Internet este la fel de esențială pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne Cel puțin asta este părerea eurodeputaților din Parlamentul European care lucrează de ani buni la perfecționarea unei strategii în acest sens.

Miliarde de euro de la UE

Uniunea Europeană a alocat fonduri de miliarde de euro pentru dezvoltarea Internetului în bandă largă, dar nu toate zonele rurale beneficiază de acces la Internet de mare viteză. „Conectarea la Internet de înaltă calitate este necesară pentru achiziționarea de noi oportunități economice, precum agricultura de precizie sau dezvoltarea unei bioeconomii în zonele rurale, dar şi pentru atragerea tinerilor în mediul rural“, apreciază eurodeputații din Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, într-un proiect de aviz privind „Instituirea mecanismului pentru interconectarea Europei“, informează euractiv.ro. La rândul său, eurodeputatul liberal Daniel Buda (PPE) explică că acest program ar trebui să contribuie la furnizarea pentru toate gospodăriile europene, rurale sau urbane, a unei conectări fixe sau fără fir de capacitate foarte mare. „În acest demers, programul ar trebui să aibă ca obiectiv obținerea unei acoperiri cuprinzătoare a gospodăriilor și a teritoriilor, dat fiind că nu este ren­tabil din punct de vedere economic să se remedieze decalajele dintr-o zonă care este deja acoperită“, arată europarlamentarul, într-o postare de pe o rețea de socializare.

Mai mult cu mai puțin…

În contextul unei cereri ridicate de produse agroalimentare, UE vrea să producă „mai mult cu mai puțin“ pentru a proteja mediul. De aceea, experții din domeniul agriculturii solicită Comisiei Europene să fie mai ambițioasă cu planurile de a încuraja agricultura de precizie, dar atrag atenția că mai întâi este nevoie ca UE să acopere zonele rurale cu Internet de mare viteză și abia apoi putem vorbi de digitalizarea fermelor. Amintim că agricultura de precizie se bazează pe gestionarea optimizată a resurselor de pe un câmp, în funcție de nevoile reale ale recoltelor, implicând tehnologii bazate pe date, inclusiv sisteme de poziționare prin satelit, cum ar fi GPS-ul, teledetecția și Internetul, pentru a gestiona recoltele și pentru a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei. Introducerea noilor tehnologii îi va ajuta pe fermieri să își gestioneze fermele într-un mod sustenabil și să utilizeze în mai bună măsură resursele chimice (pesticide sau îngrășăminte), contribuind astfel la protecția solului și a apelor subterane și sporind în același timp eficiența producției deoarece consumul de resurse – atât cele chimice, cât și cele de apă sau energie – este mai mic. Însă agricultorii au cerut ca banii pentru informatizarea agriculturii să nu vină doar din Politica Agricolă Comună, ci și din alte domenii, cu trimitere la fondurile de coeziune. „Nu putem pretinde ca un fermier să adopte agricultura de precizie dacă el nu are acces la Internet în bandă largă“, declara recent Pekka Pesonen, secretar general al asociației Copa-Cogeca a fermierilor și cooperativelor din UE.

Descentralizare…?

În schimb, Comisia Europeană propune ca statele membre să aibă un cuvânt mai mare de spus în direcționarea fondurilor pentru digitalizarea sectorului agricol, după cum a declarat recent, într-un interviu acordat euractiv.ro, Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

„Experiența actualei PAC, aplicată în 28 de state membre cu climate, metode de producție și tradiții diferite, arată că Bruxelles-ul nu mai poate determina ce trebuie să facă fiecare stat membru“, a explicat comisarul Phil Hogan. De aceea, în viitoarea politică agricolă, pentru cadrul multianual 2011-2017, statele UE vor construi programele de sprijin adecvate pentru a susține digitalizarea. „România, și nu Bruxelles-ul, va decide cum să procedeze“, a spus Hogan, explicândă că „bugetul pentru agricultura de precizie depinde de nevoile și de alocările exacte din cadrul întregului pachet al PAC pe care fiecare stat membru le va primi“. Pe de altă parte, autoritățile europene încearcă să obțină cât mai multe sinergii din utilizarea fondurilor europene. Sigur, introducerea Internetului de mare viteză în zonele rurale va ajuta agricultura, dar ar putea contribui și la menținerea populației tinere la sate sau chiar la instalarea de noi fermieri, în timp ce va ajuta și la informatizarea administrațiilor locale, spre exemplu, pentru a reduce costurile primăriilor și ale altor autorități din comune.

De aceea, programul pentru interconectarea Europei ar trebui să prevadă adoptarea de programe de lucru intersectoriale care ar putea aborda domeniile specifice de intervenție, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea conectată și automatizată sau combustibilii alternativi.

Grecia face deja primii pași

Guvernul grec este pregătit să prezinte o strategie națională pentru digitalizarea agriculturii care a câștigat deja sprijinul fermierilor și al Comisiei Europene. „Transformarea digitală a agriculturii din Grecia“ este primul proiect național de infrastructură digitală din Europa și este dezvoltat de Ministerul pentru Politică Digitală, Telecomunicații și Media de la Atena, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, și se bazează pe tehnici de agricultură de precizie. „Transformarea digitală a sectorului agricol este o stradă cu sens unic pe care trebuie să mergem împreună: statul, comunitatea academică, afacerile din sectorul rural, cooperativele, consultanții în domeniul agricol și, întâi de toate, fermierii, atât cei bătrâni, cât și tinerii, pentru a construi perspectivele de creștere ale sectorului agricol și în PAC post-2020“, a spus Stelios Rallis, secretar general pentru politici digitale la Ministerul Politicii Digitale din Grecia. Strategia propusă de Guvernul de la Atena se bazează pe Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT) și tehnologii din domeniul Big Data, iar toate datele vor aparține statului. Rallis a explicat că acestea vor fi culese pe o platformă care va aparține statului grec și vor fi accesibile pentru toate părțile interesate. Proiectul urmărește să acopere, într-o primă fază, jumătate din terenurile arabile din Grecia și 20 dintre prin­cipalele culturi de export ale țării, cum ar fi bumbacul, cerealele, măslinele, vița-de-vie și citricele, și va utiliza sistemul de localizare Copernicus. Platforma va strânge și date meteorologice de la acest sistem, sateliții meteo și de la 6.500 de noi stații ce vor fi instalate în cele 13 regiuni ale țării, respectiv informații referitoare la temperatură, umiditate, calitatea aerului și a solului. Valoarea totală a proiectului de transformare digitală a sectorului agricol din Grecia este de 33,5 milioane de euro.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.