Super-comune dezvoltate cu bani de la UE
Există mai multe comune în România, poate câte 2-3 în fiecare județ, număr totuși mic raportat la totalul unităților administrativ-teritoriale (2.861, ceea ce înseamnă sub 4%), care au performat în dezvoltarea localităților prin atragerea fondurilor europene. Toate au în comun un lucru: primari dedicați, cu respect de sine (să lase ceva solid în urma lor) și față de oamenii care i-au ales. Astăzi vom prezenta câteva dintre aceste reușite; cine știe, poate vor servi drept exemplu altor comune/primari care se scaldă încă prin noroaie.
Precizăm doar că, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, în perioada 2007-2015 România a atras, socotind inclusiv fondurile de preaderare, 31,94 miliarde de euro. În cadrul Programului Operațional Regional, desfășurat prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru dezvoltarea satelor (drumuri, școli) s-au accesat 2,5 miliarde de euro. Vorbind strict despre mediul rural și nepunând la socoteală subvențiile directe la hectar (7,6 miliarde de euro), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală au fost atrase fonduri în valoare de 6,83 miliarde de euro, rata de absorbție ridicându-se la peste 84% (total disponibil – 8,1 miliarde de euro).
5 exemple de reușită
Remetea – Harghita. Situată în Depresiunea Giurgeului, comuna se întinde pe o suprafață de 10.600 ha (760 ha intravilan) și are o populație de 6.348 de locuitori (2.200 de gospodării), distribuită în patru sate – Remetea, Făgețel, Sineu și Martonca. Echipa administrației locale, condusă de primarul Laczko Albert Elemer, se poate lăuda cu proiecte europene în valoare de peste 10 milioane de euro. Exemple: dezvoltarea infrastructurii școlare (renovarea a 6 clădiri și dotarea a 2 școli), proiect de un milion de euro, derulat prin Programul Operațional Regional (POR); proiecte desfășurate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în valoare de 5,2 milioane de euro, prin care s-au realizat un centru after school, o grădiniță cu program prelungit, un punct de informare turistică, un teren de sport cu nocturnă, dotarea Casei de Cultură cu instrumente muzicale și costume populare, 15 km de conducte pentru apă potabilă, 4 km de canalizare, 9 km de drumuri comunale asfaltate, 9,5 km de drumuri agricole de acces reabilitate (2,5 km cu asfalt), 12,3 km de drumuri forestiere modernizate (2,5 km asfaltați). Prin Fondul de Mediu s-au desfășurat proiecte de 6,82 milioane de lei pentru realizarea a 4.000 de branșamente de apă și canalizare, parcuri și locuri de joacă.
Drăguș – Brașov. Este situată la 8 km de orașul Victoria și la 24 km de Făgăraș. Formată numai din satul Drăguș, așezarea are o populație de 1.202 locuitori (448 de gospodării), o suprafață de 3.974 ha și infrastructură de servicii, educațională, culturală și socială aproape completă. Primarului – ing. Gheorghe Sucaciu – îi place să spună că aici condițiile sunt mai bune decât în oraș. Satul-comună are apă curentă, rețea de canalizare, gaz metan și drumuri asfaltate în totalitate. Exceptând alimentarea cu gaze, restul infrastructurii rutiere și de servicii a fost asigurat prin proiecte europene (FADR), la care se mai adaugă un centru social pentru copii, after school, centru ISU (pentru situații de urgență), modernizarea căminului cultural și a unităților de învățământ.
Pădureni – Vaslui. Se află la 8 km de Huși, având în administrare satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni și Văleni și o populație de 4.000 de locuitori. Primarul Temistocle Diaconu a început încă din 1990 un proces spectaculos de transformare a localității, ducând-o de la noroi la ștrand, de la maidan la parc de distracții și de agrement. Localitatea este, ca standard de dezvoltare, unicat în spațiul rural. Iată câteva dintre proiectele desfășurate: sistem de colectare a deșeurilor (Phare), 4,37 km de drum asfaltat (Sapard), 7 km de drum modernizat + trotuare (Măsura 322), canalizare și stație de epurare (M 322), alimentare cu apă (ajutor elvețian), achiziționare buldoexcavator, tractor cu remorcă, autogunoieră pentru întreținere drumuri și gospodărire comunală, două microbuze pentru transport, cămin cultural și centrală telefonică în satul Davidești (sprijin belgian), centru de zi pentru 30 de copii care provin din familii aflate în dificultate (Phare), sală de festivități, modernizarea Centrului Cultural Pădureni, o sală de gimnastică, un cabinet de informatică, refacere clădire școală (ajutor elvețian), două dispensare, două cabinete de medicină de familie, cabinete stomatologice și farmacie, piscină și un loc de agrement, spațiu verde cu terase, foișoare și locuri de joacă pentru copii, atelier de tâmplărie și mecanic, gater etc.
Ciugud – Alba (cu satele Ciugud, Limba, Seusa, Drâmbar, Teleac și Hapria). Comuna se află la 10 km de Alba Iulia, are suprafața de 4.377 ha și o populație de 2.664 de locuitori. Deține, între așezările din Transilvania, poate și din România, recordul în absorbția fondurilor europene, cu proiecte în valoare de 16 milioane de euro. Primarul Gheorghe Damian spune că suma echivalează cu bugetul pe 50 de ani al localității. Exemple de investiții finanțate din banii UE: asfaltarea a 26 km de drum agricol între localitățile Ciugud, Daia Română și Berghin (supranumit „mini-Transalpina de Ciugud); pistă de biciclete, pe o lungime de 2 km (0,5 milioane de lei); instalații eoliene și fotovoltaice pentru iluminatul public și consumul instituțiilor publice; teren de golf; parc industrial cu investiții de 10 milioane de euro, care asigură peste 1.000 de locuri de muncă; rețea de alimentare cu apă (33 km); rețea de distribuție gaze (21,4 km); colector canalizare și stație de epurare; grădiniță cu program prelungit în zona industrială Drâmbar; reabilitarea căminelor culturale din satele Limba, Șeușa, Hăpria și Teleac.
Bicaz-Chei. Comuna este situată pe Valea Bicazului, la 44 km distanță de Piatra Neamț. Se întinde pe o suprafață totală de 10.213 ha, are în componență satele Bicaz-Chei, Ivanes, Gherman și Birnadu și o populație de 4.942 de locuitori. Primăria (primar Gheorghe Oniga) și Consiliul Local au derulat, până în prezent, cinci proiecte europene, în valoare de 6 milioane de euro: asfaltarea unui drum comunal pe o lungime de 4 km; reabilitarea și dotarea căminului cultural; realizarea centrului de zi pentru copii tip after school (FEADR, 2,5 milioane de euro); asfaltarea drumului comunal (1,5 mil. euro); corectarea unui torent montan (1,5 mil. euro); un teren de sport (Gal „Ceahlău”); lucrări privind combaterea eroziunii solului (Gal „Ceahlău”).
Maria BOGDAN
Revista Agrobusiness nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 18-19
