Studiu IPSOS, viitorul joburilor în România – de la făină și drojdie la pâinea zilei de mâine
Pentru aproape 60% dintre românii care sunt în baza de date a platformelor de recrutare BestJobs, eJobs, Hipo.ro și Undelucram.ro, viața profesională a suferit transformări în ultima perioadă, fie că vorbim despre modificarea modului de lucru sau a locului din care își desfășoară activitatea și până la scăderi de salarii sau concedieri, după cum relevă un studiu IPSOS.
Zona 45-54 ani, cea mai afectată
Studiul arată că persoanele cel mai afectate de pierderea locului de muncă au între 45-54 ani, sunt din mediul rural și orașe medii sau au un nivel de educație mediu și submediu. În același timp, șomajul tehnic a fost o măsură ce a afectat mai degrabă persoanele de gen feminin, din orașe medii, cu educație medie. Pentru 27% dintre respondenți nu s-a schimbat nimic la locul de muncă în ultimele luni, în timp ce, la polul opus, 19% și-au pierdut locul de muncă, 16% sunt în șomaj tehnic, iar 23% și-au văzut fie salariul sau beneficiile diminuate, fie norma de muncă redusă. Reducerile salariale au fost menționate într-o proporție mai mare de manageri, comparativ cu cei în funcții de execuție.
Domenii precum IT/telecom au fost afectate într-o mai mică măsură, în timp ce angajații din vânzări, producție/logistică sau turism/alimentație au avut de înfruntat provocări de tipul pierderii locului de muncă, șomajului tehnic sau reducerilor salariale.
Emoțiile angajaților români
După starea de panică de la începutul pandemiei, observăm o întreagă paletă de emoții în rândul celor înregistrați pe platformele de recrutare. Cel mai puternic resimțite sunt îngrijorarea (46%, mai mult în rândul femeilor), optimismul (40%) și tensiunea (38%). Bărbații sunt mai rezistenți în fața acestui aflux emoțional, mai informați, mai pragmatici și mai pregătiți să privească optimist spre viitor. Femeile, pe de altă parte, sunt mai îngrijorate și mai reţinute în ce privește construirea unui plan de adaptare. Persoanele care activează în producție, deși mai îngrijorate, sunt mai pragmatice și optimiste. În același timp, cei care lucrează sau au lucrat în domeniul serviciilor sunt îngrijorați și tensionați, dar au și sentimentul că se află într-o poziție privilegiată comparativ cu angajații din alte domenii.
Indiferent de domeniul de activitate, cei cu o senioritate mai mare în muncă sunt mai pragmatici, mai privilegiați și mai încrezători cu privire la viitorul lor.
În ceea ce privește modul în care sunt resimțite diferitele stări emoționale, putem vedea că cei aflați la început de carieră au trăiri mixte, nu neapărat pozitive (plictiseală, singurătate, impulsivitate), în timp ce persoanele cu o experiență de peste 5 ani sau aflate la nivel managerial se declară cu precădere pragmatice, chiar privilegiate (în cazul ultimei categorii).
Lucrul de acasă a fost făcut posibil de cei care au mers la serviciu
Potrivit experților IPSOS, Bucureștiul este o „pasăre rară“ printre mediile de rezidență din România. Aici se înregistrează cel mai mare procent al celor care lucrează de acasă (65%) față de cei care au continuat să meargă la serviciu (22%). De asemenea, studiul a pus în evidență un clivaj major la nivelul întregii țări între cei care au lucrat de acasă (femeile, tinerii între 18-34 de ani, persoanele cu educație superioară) și cei care au continuat să meargă la serviciu, asigurând, practic, condițiile de bază pentru ceilalți de a putea lucra de acasă. Cei care au mers la serviciu au fost bărbații, angajații de peste 45 de ani, cei din mediul rural sau urbanul mic și mediu, precum și angajații cu educație primară și medie. Provocările lucrului de acasă au fost diferite în funcție de vârsta angajaților: dacă tinerii se plâng de lipsa unui program de masă și izolare socială, cei mai maturi au avut provocări pe măsură: învățarea unor deprinderi profesionale noi, gestionarea unei zile încărcate sau responsabilitățile familiale și parentale.
„Într-un mod poate incorect politic, aș putea spune că cei privilegiați au stat acasă, pe când cei defavorizați au mers la lucru pentru a face acest lucru posibil. #staiacasasalveazavieti nu este un drept pentru toată lumea, atâta vreme cât, parafrazându-l pe Orwell, unii sunt mai egali decât alții. Unii au salvat viețile celor de acasă mergând la lucru, ceea ce nu e valabil doar pentru personalul medical“, spune Alina Stepan, Country Manager Ipsos România. Aceasta mai spune că două au fost întrebările cruciale pe care angajații și le-au pus în timpul pandemiei: „Să revin sau să nu revin la locul de muncă“, aceasta-i prima întrebare… „Să revin la același loc de muncă?“ pare să fie o a doua întrebare, cel puțin la fel de legitimă.
Oricum, aproape jumătate din cei care au lucrat de acasă (48%) spun că își doresc mult sau foarte mult să revină la locul de muncă și doar 18% spun că își doresc puțin sau foarte puțin să facă acest lucru. Cei care își doresc cel mai puțin să revină sunt tinerii între 25-45 de ani (nucleul dur al vârstei active de muncă), cei cu studii superioare și angajații din București. Cu toate acestea, tot aproape jumătate (49%) dintre românii care au lucrat de acasă spun că se simt inconfortabil sau foarte inconfortabil cu reluarea lucrului de la locul de muncă.
Ce așteaptă românii de la viitorul loc de muncă
Pentru viitor, cele mai stabile domenii sunt IT/ telecom, HR, marketing, căci angajații din aceste domenii nu intenționează să își caute un loc de muncă în perioada următoare, în timp ce angajații din contabilitate-financiar, transporturi, turism, call centers caută activ noi joburi, chiar și în afara domeniului în care lucrează în prezent.
Pe de altă parte, informațiile despre nivelul salariilor din piață (39%), existența cursurilor de perfecționare a abilităților profesionale (38%) și review-urile pozitive despre angajatori (33%) sunt cele mai importante trei aspecte pe care le pot adresa angajatorii care vor să atragă forța de muncă.
„Perioada pe care o traversăm reprezintă un test atât pentru angajatori, cât și pentru angajați: fiecare trebuie să facă eforturi pentru a supraviețui profesional în condiții mai puțin obișnuite, posibil pe termen nedefinit. În contextul unui mediu de business instabil și nesigur, este important să putem privi matur și responsabil aceste schimbări și să învățăm să gestionăm optim ambiguitatea, aceasta devenind, practic, noua normalitate“, precizează Manuela Guțe, HR Senior Vice President la IPSOS.
Bogdan PANȚURU
