Şefii de la APIA, bogaţi… în şedinţe

În virtutea Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, vă propun o dezbatere constructivă privind reorganizarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, mai mult decât necesară în această perioadă marcată de o criză profundă.

Un apel mobilizator

„Stimaţi coordonatori de regiuni, directori executivi, şefi de seviciu, şefi de birou centre locale,

În baza centralizatorului de activităţi majore, la nivelul datei de 25.07.2010, pe care şi le-a definit APIA Central şi care urmau a fi definite în continuare la nivel de direcţii Resurse umane, Economic, Relaţii instituţionale, şefii APIA chemau unităţile teritoriale să identifice propriile obiective majore şi de detaliu.

Iată semnalul de luptă adresat de directorul general al APIA reprezentaţilor săi din teritoriu. Aceiaşi. Neschimbaţi.

Îndemnul sprinten, cu „detaliu“ la marca metalică de pe urechea fiecărui şef identificat săptămânal în şedinţe, ne-ar putea da senzaţia că în APIA începe cu adevărat o restructurare, în sensul respectării reglementărilor comunitare în materie de gestionare a fondurilor FEGA, FEADR şi Bugetului naţional.

Planificarea activităţilor majore şi de detaliu ale APIA este ca urmare a constatării majore în materie de acreditare şi a planurilor de acţiune pentru implementarea recomandărilor făcute de către auditul Comisiei Europene, Direcţia Generală pentru Agricultură.

Controlorii europeni au constatat că pentru măsurile cuprinse în Axa II finanţată din FEADR nu au fost respectate prevederile din Regulamentul nr. 1290/2005 în ceea ce priveşte cursul de schimb utilizat pentru autorizarea plăţilor, respectiv penultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană înainte de luna la care este efectuată plata. În opinia lor, acest curs ar fi trebuit utilizat pentru înregistrarea în euro a obligaţiilor de plată către beneficiari, a plăţilor efectuate, a debitelor, dobânzilor constituite şi recuperate şi sancţiunilor, dar în mod eronat APIA a folosit cursul utilizat pentru autorizarea Schemelor de plată unică pe suprafaţă reglementat prin HG nr. 1560/2008 privind stabilirea pentru anul 2008 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă, al plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal.

O primă chemare la bară

Fapt este că, din cauza lipsei reconcilierilor trimestriale dintre cele două agenţii de plăţi în ceea ce priveşte debitele constituite sau recuperate aferente măsurilor delegate (delegate de APDRP către APIA),  au fost devansate plăţile pentru zonele defavorizate (M211,212), agromediu (M214) şi plăţile naţionale directe complementare în sectorul vegetal (M611). Drept urmare, toţi fermierii ar putea da statul român în judecată şi sesiza CE pentru nerespectarea termenului final de plată 30.06.2010, valabil pe teritoriul tuturor statelor membre UE. Nu se poate ca fermierii să sune la centrele locale şi judeţene şi să înjure funcţionarii de execuţie şi întregul sistem de plăţi.

Dacă funcţionarilor de execuţie li se reproşează că au gestionat puţine cazuri de intenţie de fraudă la bugetele comunitare venite din partea fermierilor, cu acelaşi raţionament ne putem întreba dacă se face cineva vinovat din conducerea APIA de neregula menţionată mai sus?

Principiul „celor 4 ochi“

Celebra „planificare“ nu aminteşte niciun cuvânt despre observaţiile Comisiei privind nerespectarea principiului „celor 4 ochi“ în administrarea dosarelor de plată: „Ca urmare a verificărilor efectuate s-a constatat că modulul privind efectuarea plăţilor din sistemul integrat IACS nu asigură respectarea principiului “4 ochi”, în sensul că fiecare operaţiune introdusă în sistem să fie şi validată de către o altă persoană decât cea care a introdus iniţial datele. Astfel, nu au fost respectate prevederile Anexei 1 din Regulamentul CE  nr. 885/2006.“

Conducerea APIA solicită funcţionarilor, sub ameninţarea cu aplicarea legilor pe care tocmai ea nu le respectă, digitizarea de urgenţă a parcelelor fermierilor care au depus cereri până pe 11 iunie 2010 pe suport de hârtie. Aceste mii de cereri online figurează ca deschise pentru Campania 2011 şi se află sub lotul de teledetecţie. APIA vrea să le exporte contractorului în format digital, pentru a interpreta cererile ca fiind din Campania 2010, scutindu-l pe acesta de oarece cheltuieli. În momentul transferului de fermieri digitizaţi pentru Campania 2011 către contractorul prin teledetecţie ne vom afla în situaţia inedită în care APIA va face plăţi pe 2010 cu cereri depuse şi online şi pe suportul de hârtie, adică două cereri pentru un singur fermier şi fără ca el să ştie. Cine are intenţie de fraudă în acest caz? Fermierul care are depuse două cereri pentru aceeaşi suprafaţă sau cele două persoane care au gândit această şmecherie?

Se profită, contrar propriilor manuale, de un sistem extern denumit IPA Online, în care poţi să faci ce vrei. La importul datelor interpretate de către firma contractoare, când se va face maparea cu bazele de date IACS, IPA Online şi Lpis ale APIA, ar trebui ca sistemul să sesizeze această neregulă.

Cea mai gravă constatare a Direcţiei Generale pentru Agricultură, şi de care conducerea APIA nu aminteşte păstorilor săi, se referă la proasta gestionare a sistemului LPIS-GIS, ceea ce a determinat multe nereguli şi a transformat sistemul IACS într-unul deficitar.

Autorităţile statului trebuie să intervină de urgenţă, în aşa fel încât, pe viitor, nimeni să nu se mai joace de-a parcela şi de-a blocu’ fizic pe suprafaţa ţării, în dispreţul banului public.

Antoniu Poienaru