Schimbările climatice, sănătatea și sărăcia – în cifre

„Dacă crezi că economia este mai importantă decât mediul înconjurător încearcă să îți numeri banii ținându-ți respirația.“ Iată o temă de meditație cel puțin interesantă în contextul în care țările din întreaga lume se confruntă cu secetă, inundații, fenomenele naturale sunt mai intense și mai frecvente, iar nivelul mărilor crește. Sunt efectele schimbărilor climatice care, se arată pe site-ul Băncii Mondiale, „sporesc volatilitatea și amenință eforturile de a pune capăt sărăciei. Fără măsuri urgente de reducere a vulnerabilității, de asigurare a accesului la servicii de bază și de consolidare a rezilienței, impactul schimbărilor climatice ar putea determina sărăcirea a încă 100 de milioane de persoane până în 2030.“

26 de milioane de oameni, împinși spre sărăcie

În decembrie 2015, prin Acordul adoptat la Paris, lumea și-a luat angajamentul să limiteze creșterea temperaturilor la nivel global sub 2 grade C până la sfârșitul secolului, asta în condițiile în care temperaturile globale au crescut deja cu 1,2 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Acordul vine în contextul în care schimbările climatice și-au demonstrat impactul nu doar în economie, ci și asupra sănătății oamenilor. Potrivit informațiilor publicate de Banca Mondială, poluanții asociați cu emisiile de carbon sunt deja responsabili pentru mai mult de 7 milioane de decese premature în fiecare an, în timp ce costurile directe pentru sănătate se estimează a fi între 2 și 4 miliarde USD pe an până în 2030. Și, în ritmul acesta, se așteaptă ca cifrele să crească. Cel mai mare impact al schimbărilor climatice în sfera sănătății o reprezintă subnutriția. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății estimează o scădere cu 6% a randamentelor globale de grâu și o scădere cu 10% a producției de orez pentru fiecare creștere suplimentară cu 1 grad Celsius a temperaturii globale. Tot estimările Băncii Mondiale spun că până în 2050 cca. 10 milioane de copii vor fi afectați, într-un fel fel sau altul, de schimbările climatice și că anual cca. 26 de milioane de oameni sunt împinși spre sărăcie.

Cât costă reducerea impactului schimbărilor climatice?

Pasul spre o economie globală, rezistentă la emisiile reduse de carbon, poate fi calculat în trilioane, nu în miliarde de euro, potrivit Băncii Mondiale. Pentru a crea în următorii 15 ani o infrastructură nouă, necesară mai ales în țările în curs de dezvoltare și în țările cu venituri medii, se estimează costuri de cca. 90 trilioane de dolari. După calculele Agenției Internaționale a Energiei, doar limitarea creșterii temperaturii globale la sub 2 grade Celsius până la sfârșitul secolului va necesita o medie de 3,5 trilioane de dolari pe an în investițiile din sectorul energetic până în 2050. Dacă însă nu se vor aplica aceste măsuri, avertizează Banca Mondială, mai târziu costurile vor fi imense. În același context, Agenția Internațională a Energiei Regenerabile susține că pentru o dezvoltare globală durabilă este nevoie de industrii ecologice și noi locuri de muncă. Aceeași instituție susține că tranziția globală în domeniul energiei ar putea contribui cu 19 trilioane de câștiguri economice până în 2050. În 2015 s-a constatat că în SUA numărul locurilor de muncă în domeniul energiei solare este mai mare decât cel al locurilor de muncă din domeniul extracției de petrol și gaze naturale. În China, de asemenea, procentul angajaților în domeniul energiei „curate“ este mai mare cu 35% decât al celor care lucrează în domeniul petrolier și al gazelor naturale.

Ce spune NASA

• Creșterea nivelului de dioxid de carbon și al altor poluanți în atmosferă a determinat implicit și creșterea temperaturii medii. O mare parte din această căldură a fost absorbită de oceane care, începând cu anul 1967, s-au încălzit cu 0.302 grade Fahrenheit. Se estimează că în fiecare an cantitatea de dioxid de carbon absorbită de stratul superior al oceanelor va crește cu aproximativ 2 miliarde de tone. Și aciditatea oceanelor s-a mărit cu 30%.
• Nivelul mărilor a crescut cu aproximativ 18 centimetri în ultimul secol.
• Încălzirea globală a determinat topirea ghețarilor din întreaga lume. În Groenlanda, spre exemplu, între anii 2002 și 2006 s-au topit cca 150 și 250 de kilometri cubi de gheață pe an. În Antarctica s-au topit cca 152 de kilometri cubi de gheață între 2002 și 2005.
• Potrivit informațiilor oferite de sateliți, cantitatea de zăpadă din emisfera nordică a scăzut în ultimii 50 de ani și zăpada se topește mai devreme.

Laura ZMARANDA