Sănătate din plante, o afacere născută odată cu copiii

Să începi o afacere în agricultură nu-i ușor, însă dacă există voință și disponibilitatea de a învăța continuu activitatea îți poate aduce și bani, dar mai ales satisfacția de a face ceea ce îți place. Un astfel de exemplu este Marin Constantin, producător de material săditor din Dârza – județul Giurgiu, care de la 3 grame de sămânță de goji, a reușit în numai 5 ani să dezvolte una dintre cele mai apreciate pepiniere din sudul țării.

De la construcții, la agricultură

Pe Marin Constantin l-am cunoscut la un târg agricol, avea standul plin de vizitatori, poate de aceea m-am și oprit să aflu mai multe despre activitatea lui. Am remarcat plante pe care nu le mai văzusem la alți producători de material săditor, dar și amabilitatea de a oferi răspunsuri la fiecare întrebare a potențialilor cumpărători. De atunci au trecut mai bine de 2 ani și am observat evoluția activității de la o manifestare la alta. Incursiunea în domeniul agricol a domnului Constantin începe acum 5 ani, el glumind pe seama faptului că este astăzi agricultor „din vina“ primului copil. Spune așa pentru că dintr-o necesitate s-a ajuns astăzi la mulțumire sufletească. „Acum 5 ani, pe când soția era însărcinată cu primul copil, avea nevoie de vitamine și aşa a început să caute pe Internet alimente care ar putea-o ajuta. A găsit fructele de goji și, văzând câte proprietăți au, am vrut să şi cum­părăm, dar ne-am dat seama că nu produce nimeni, chiar dacă preţul fructelor era destul de mare. Atunci ne-am gândit că ar fi mai bine să punem în grădină câteva plante. Am pornit cu 3 grame de semințe cumpărate de la un neamţ şi de acolo a pornit totul“, a declarat Marin Constantin.

Originari din judeţul Gorj, soţii Marin aveau cu totul şi cu totul alte meserii până a se dedica agriculturii. El lucra în construcţii, iar soţia Ana Maria era contabil, deci „n-aveau nici în clin, nici în mânecă“, cum se mai spune în popor, cu agricultura. Dar acest lucru nu i-a împiedicat să învețe împreună, să evolueze treptat și să transmită și celorlalți din propriile experiențe. „În primul an de activitate încă mai lucram în construcții, dar văzând că cererea este destul de mare, am renunțat în anul următor la serviciu, cam riscant după cum spuneau cei mai bătrâni din familie. Am înființat o mică pepinieră de 500 mp, începutul a fost greu, de aceea nici nu spuneam nimănui cât plăteam la gaze, de exemplu, dar la sfârșit am fost pe plus și de acolo am avut încredere că vom putea izbuti. De fapt, cu acest sentiment am plecat de la început, dar nu credeam că va fi atât de frumos. Pentru că nu aveam suficienți bani să ne construim o seră, am închiriat una de 2.500 mp în colaborare cu un foarte bun prieten, Ristea Florin, din Mogoșoaia – producător de flori. În ceea ce îl privește, se aplică proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaște“, pentru că ne-a învățat multe din ceea ce știm acum, ne-a luat cu el la târgurile din străinătate și ne-a ghidat de multe ori în îngrijirea plantelor“, a continuat Constantin.

Varietate de plante

Activitatea de astăzi a familiei Marin se desfășoară acasă, adică în curtea propriei gospodării. Cei doi au achiziționat un teren în satul Dârza, unde și-au construit o casă, precum și sere, pepiniere și plantații. La început, cei care îi pășeau pe poartă o făceau să achiziționeze goji, dar erau interesați și de alte plante, chiar îi certau că nu produc și altceva, după cum susține agricultorul. Așa a ajuns ca astăzi să ofere mai multe specii pentru cei interesați de înființarea noilor culturi: goji, aronia, coacăz negru și roșu, ginko biloba, amelanchier – pomul de stafidă, trandafir de dulceață, lonicera – afinul siberian, banana nordului, curmal chinezesc, kaki, moșmon, corn, stevia rebaudiană și plante aromatice. Pentru toate aceste plante oferă și consultanță de la A la Z și a făcut toate demersurile necesare pentru acreditarea materialului săditor, astfel încât cei interesați de accesarea fondurilor europene să aibă la dispoziție toate documentele necesare.

Pe lângă aceste plante, se mai adaugă altele importate, unele fiind mai greu de produs la noi în țară, dar care sunt apreciate și achiziționate: magnolia grandiflora, lămâi și dafin. „La început am importat și aronia și afin siberian, dar acum am găsit modalități de înmulțire. Am mers la Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor Dâmbovița și am depus declarații de înmulțire. Cei care vor să acceseze fonduri europene și achiziționează material săditor de la noi știu că au la dispoziție toate actele necesare“, a mai adăugat producătorul.

Sănătate din plante

Plantelor li se alocă numărul necesar de tratamente, de cele mai multe ori bio, iar afacerea se numește Sănătate din plante – pentru că sănătatea contează, acesta fiind și sloganul soților Marin. Târgurile agricole reprezentau cea mai importantă modalitate de comercializare a mărfii obținute în pepiniere și, cum se știe că aceste manifestări au loc doar primăvara și toamna, domnul Constantin trebuia să se orienteze către o activitate de vară „pentru a nu muri de foame“, după cum menționează râzând. Așa a ajuns să cultive trandafiri de dulceață, despre care susține că vor deveni „cartea de vizită a afacerii“. În prezent are o plantație de aproximativ 450 de tufe din soiul rosé de rescht altoit pe portaltoi laxa, ce prezintă o foarte bună rezistență la ger. Pentru că dulceața și siropul preparate de doamna Ana Maria în mod natural, fără adaos de conservați, au fost apreciate, următorul pas firesc a fost acela de a decide înființarea unui atelier de prelucrare. Din acest motiv, lucrările au început deja, iar odată cu autorizarea produselor, speranțele că lucrurile vor merge și mai bine sunt tot mai mari.

Chiar dacă despre întreaga activitate vorbește mai mult domnul Marin, tot timpul o face la plural pentru că cel mai mare sprijin vine din partea soției. Chiar și atunci când povestește despre faptul că este student, spune „suntem“ pentru că și Ana Maria este implicată, deși nu direct: „Suntem în anul 2 la facultate, spun mereu suntem pentru că soția este cel mai mare sprijin, recunosc că unele referate le face ea. Glumind, mi-ar plăcea să pot trece pe diplomă și numele ei, pentru că ar merita. Dacă eu sunt la cursuri, ea muncește aici, deci muncile sunt împărțite. Chiar și copiii fac treabă, mai mută câte un ghiveci, dacă vine cineva și cumpără plante îl ajută să ducă ghivecele la mașină. Cred că în felul acesta, muncind lângă casă, lângă copii, satisfacția este mai mare. Ei deja învață de la noi că totul are un preț; dacă vor să își cumpere ceva, mă întreabă: «Ce muncim săptămâna asta?»“.

Ca în orice afacere, există și neajunsuri, însă dacă de cele mai multe ori antreprenorii se plâng de lipsa banilor, în acest caz impedimentul este dat de lipsa muncitorilor, soții Marin susținând că, deși mâna de lucru este bine plătită, este tot mai greu de găsit. Însă nici măcar acest impediment nu îi descumpănește pentru că „ce ne bucură cel mai mult nu sunt neapărat banii, contează și ei, bineînțeles, dar atunci când lumea vine în curte, ne apreciază și vorbește frumos cu privire la ceea ce facem ne oferă cea mai mare satisfacție și reprezintă cel mai important imbold de a continua pe acest făgaș“.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Agrobusiness nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 16-17