Produse tradiţionale, „la înălţime“

Întâi i-am cunoscut prin târguri şi expoziţii organizate în toată ţara: Cluj, Bucureşti, Câmpina, Galaţi, Ploieşti, Breaza, Braşov, Sinaia. Sau aş putea rezuma altfel: o viaţă în continuu, ca să zic aşa, pelerinaj economic prin România. Membrii familiei  Bangală (Daniela, Gheorghe şi copiii Alina şi Mădălin) sunt, de fapt, fermieri dintr-o zonă cu tradiţie, Fundata, judeţul Braşov, o localitate aflată pe culoarul Rucăr-Bran. Cei trei au o fermă cu 400 de oi şi 45 de vaci. În trendul locului, au construit şi o pensiune agroturistică, închisă de când… criza bântuie lumea.

Fundata şi-a amplificat faima prin turism. Cu mult înainte însă de a prospera în acest fel, localitatea era deja cunoscută printr-o îndeletnicire mult mai aproape de spaţiul rural, oieritul. Şi prin caşcavalul afumat sau în scoarţă de lemn, vândut la margine de drum, marfă rară acum 25 de ani. Satele sunt amplasate pe munte, printre păduri, teren neproductiv, păşune şi fâneaţă. Nimic altceva în afară de creşterea oilor şi a bovinelor nu se poate practica în zonă. Cam pe la altitudinea de 1.400 metri se află şi ferma familiei Bangală.

De la 100 la peste 400 de oi

Soţii Daniela şi Gheorghe provin din familii care s-au ocupat cu păstoritul. Obiceiul locului spune că ultimii născuţi trebuie să ducă tradiţia mai departe. Aşa s-a făcut că, în 1988, după căsătorie, proaspăta familie şi-a înjghebat prima fermă, formată din 100 de oi şi două vaci cu lapte. Numărul de animale a crescut şi a fluctuat de la an la an. Acum, când scriem, efectivul este de peste 400 capete ovine şi 45 vaci de lapte.

Afacere ajutată cu fonduri de agromediu

Din 2006, Daniela Bangală a accesat voluntar, pentru 12 ha, pentru o perioadă de cinci ani, două pachete din mai vastul program de agromediu: „Pajişti de înaltă valoare naturală“ (124 euro/ha) şi „Practici agricole tradiţionale“ (58 euro/ha). Pentru terenul înscris la această măsură, familia primeşte, cu totul, 3.380 euro/an, respectiv 16.000 de euro în 5 ani. La această sumă se adaugă subvenţiile pentru animale. Dar… există şi un DAR despre care vom vorbi un pic mai târziu.

• 45 de vaci;
• peste 400 de oi;
• 18 ha de fâneaţă;
• peste 100 ha de păşune închiriată, dintre care 12 ha angajate în plăţile de agro-mediu;
• 20 de produse atestate tradiţional;
• maximum 10 locuri de muncă sezoniere.

Volum de lucru mai mare

Fondurile de agromediu (conservarea biodiversităţii şi a produselor tradiţionale) impun nişte condiţii de lucru stricte, fapt care a dus la creşterea volumului de muncă şi implicit a cheltuielilor. De exemplu, fânul se coseşte în mod obligatoriu manual, se strânge în cel mult două săptămâni de la efectuarea cositului, nu se folosesc pesticide şi îngrăşăminte chimice, păşunatul se efectuează cu maximum 1 UVM pe hectar, nu sunt permise lucrările mecanizate (arat, discuit) pe suprafeţele incluse în angajament (nu este cazul acestei condiţionalităţi pentru Fundata, dată fiind dispoziţia geografică), cositul poate începe doar după data de 1 iulie. Mare parte din banii europeni se duc în aceste lucrări suplimentare, însă, una peste alta, „banii din fondurile UE pică bine“.

20 de produse atestate tradiţional

Pe măsură ce piaţa a devenit mai sofisticată, fermierii au hotărât că nu este suficientă zootehnia clasică (creşterea şi valorificarea oilor, mieilor, a laptelui sau a brânzeturilor) şi au încercat să răspundă cererii pentru produse tradiţionale. Şi-au atesat, în timp, 20 de produse: pastramă de oaie şi cârnaţi afumaţi, brânză cu ardei, busuioc, chimen şi boia, urdă cu mărar, pătrunjel şi mentă, brânză de burduf în coajă de brad etc. Desfacerea produselor este mai anevoioasă: „Vindem doar la târguri şi expoziţii şi în pieţele amenajate special pentru produsele tradiţionale. În parteneriat cu alte magazine nu mai riscăm să intrăm. Şi acum avem de recuperat vreo 6.000 de lei. Mai exact, credem că nu-i mai vedem vreodată“. Cu mieii este mai simplu şi profitabil: „Îi valorificăm la export, în viu, când mielul atinge 38 sau 40 kg, iar avantajul este că firmele specializate ne plătesc imediat şi integral, avantaj pe care nu-l găsim la nicio altă formă de comercializare.“ Anul acesta, preţul a fost de 8-10 lei/kg.

Pensiunea, închisă temporar

Şi tot ca formă de a completa afacerea, ţinând cont de oferta turistică din zonă, dar şi de posibilităţile de a închide circuitul în fermă, valorificând produsul natural, soţii Bangală s-au orientat spre agroturism. De fapt, gândirea a fost alta: „Am vrut să le oferim copiilor noştri o altă şansă pentru viitor“. Au construit deci o pensiune, ea a funcţionat un an, însă, pe măsură ce a trecut timpul, au venit restricţiile economice, iar turismul de week-end se suprapunea cu perioada în care şi vânzările la piaţă merg cel mai bine, n-au mai făcut faţă şi au suspendat această nouă activitate. „Cel puţin pentru un timp am închis pensiunea.“

Nereguli la subvenţii

Daniela Bangală s-a lovit de multe lucruri care s-ar putea constitui în nemulţumiri. Le enumerăm aşa cum ni le-a spus. Subvenţia pentru păşunea închiriată nu este încasată de utilizator, ci de proprietar. Despre această inexactitate în atribuirea fondurilor europene noi am mai scris. Şi este o chestiune care a rămas fără rezolvare în toată ţara. Legal, banii trebuie folosiţi pentru întreţinerea păşunii. Dacă măcar proprietarul ar face acest lucru, ar fi cât de cât binişor. Dar păşunile sunt întreţinute, în realitate, de utilizator. Orice nemulţumire a acestuia se stinge în şantaj: „nu-ţi convine, nu-ţi mai închiriez locul“, situaţie care-l face pe crescător să înghită orice. APIA probabil ar trebui să rezolve această încălcare de lege. De la unele primării slabe speranţe, fiindcă chiar ele comit, girează sau tolerează anomalia.

Anomalii şi în piaţă

Pe piaţa produselor tradiţionale vinde cine vrea şi cine nu vrea, profitând de faptul că nu toţi cumpărătorii pot face diferenţa între autentic şi fals. Ar fi nevoie nu de o reglementare în plus, ci doar de puţină ordine, fiecare producător putând fi verificat dacă deţine sau nu atestatul pentru produsul valorificat sub numele autorizat în cadrul produselor tradiţionale.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email