Planul european de finanțare a combaterii schimbărilor climatice: 1.000 de miliarde de euro pentru Europa
La scurt timp de la prezentarea Pactului ecologic european, Comisia Europeană a prezentat o propunere detaliată privind modul de finanțare a acestuia. Planul de investiții pentru Pactul ecologic european este proiectat să atragă investiții publice și private în valoare de cel puțin 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu, după cum se arată într-un document al Parlamentului European.
De unde vor veni banii
Transformarea UE într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 va necesita investiții masive în tehnologii de energie curată. Numai atingerea unui obiectiv intermediar de reducere a gazelor cu efect de seră cu 40% până în 2030 ar necesita investiții suplimentare anuale de 260 de miliarde de euro, conform estimărilor Comisiei Europene. Aproximativ jumătate dintre fonduri ar trebui să provină de la bugetul pe termen lung al UE prin diferite programe care contribuie la proiectele climatice și de mediu, de exemplu prin fonduri agricole, Fondul de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Orizont Europa și programul LIFE.
Aceste investiții ar urma să atragă, la rândul lor, 114 miliarde de euro în cofinanțare de către statele membre. Se preconizează că aproximativ 300 de miliarde de euro din investiții private și publice vor fi mobilizate prin intermediul fondurilor InvestEU și al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), iar alte 100 de miliarde de euro ar trebui atrase folosind noul Mecanism pentru o tranziție justă, conceput în scopul de a sprijini regiunile și comunitățile care sunt cele mai afectate de tranziția ecologică, de exemplu regiuni care depind în mare măsură de cărbune.
Mecanismul pentru o tranziție justă
Mecanismul se va baza pe trei piloni: Fondul pentru o tranziție justă (FTJ); fonduri InvestEU; împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI) susținute de bugetul UE.
Se preconizează că toate aceste instrumente vor mobiliza 100 de miliarde de euro în investiții publice și private – fonduri cu ajutorul cărora lucrătorii ar putea dobândi noi competențe pentru locurile de muncă din viitor, iar întreprinderile ar putea fi susținute pentru a crea noi oportunități de încadrare în muncă; s-ar putea face, de asemenea, investiții în energia curată și în izolarea locuințelor.
Să le luăm pe rând.
1) Fondul pentru o tranziție justă
Investițiile din acest fond ar trebui să ajute regiunile dependente în mod special de combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele, care asigură încă aproximativ un sfert din generarea de energie în UE. În sectorul cărbunelui din UE sunt angajate direct 238.000 de persoane care lucrează în minele de cărbune și centralele electrice din peste 100 de regiuni europene, din Polonia până în Spania. În 2015 existau 128 de mine de cărbune în 12 state membre și 207 centrale pe cărbune în 21 de state membre. Când le-a prezentat deputaților europeni propunerea, la 14 ianuarie, Frans Timmermans, comisarul responsabil cu Pactul verde european, a declarat: „Este un mesaj către minerii din Asturia, Macedonia de Vest sau Silezia către cei care recoltează turbă în Irlanda, către regiunile baltice care se bazează pe șisturi petroliere și nu numai. Știm că vă așteaptă un drum mai dificil către neutralitatea climatică și știm că perspectiva unui viitor diferit – unul mai curat – ar putea fi o perspectivă dezirabilă în general, dar calea către ea pare astăzi descurajantă. Prin acest Mecanism pentru o tranziție justă, în valoare de cel puțin 100 de miliarde de euro, UE se angajează să vă fie alături în această tranziție.“
În mai 2020, Comisia a modificat propunerea privind Fondul pentru o tranziție justă, în contextul planului UE de redresare economică – Next Generation EU – pentru a face față impactului pandemiei de COVID-19. Finanțarea propusă, în valoare de 7,5 miliarde de euro provenite de la bugetul UE pe termen lung, a fost majorată la 10 miliarde de euro, care se adaugă celor 30 de miliarde de euro de venituri externe din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. FTJ va oferi granturi pentru proiecte de sprijin social, revitalizare economică și restaurare a terenurilor.
2) Mecanism special în cadrul programului InvestEU
Mecanismul InvestEU ar trebui să acorde prioritate finanțării pentru climă și să mobilizeze investiții totale de 45 de miliarde de euro pentru proiectele derulate în cadrul „tranziției juste“ în perioada 2021-2027. Creat în 2018, InvestEU este programul emblematic de investiții al UE menit să impulsioneze economia europeană. La sfârșitul lunii mai 2020, în cadrul inițiativei Next Generation EU, Comisia a propus majorarea bugetului InvestEU și dublarea fondurilor pentru infrastructura sustenabilă, la 20 de miliarde din totalul celor 75 de miliarde garantate de la bugetul UE.
3) Facilitatea de împrumut pentru sectorul public
Finanțări suplimentare ar putea proveni de la o facilitate de împrumut pentru sectorul public – granturi în valoare de 1,5 miliarde de euro de la bugetul pe termen lung și împrumuturi BEI în valoare de maximum 10 miliarde de euro –, la care se adaugă 25-30 de miliarde de euro investiții ale autorităților publice pentru a ajuta regiunile cele mai afectate să suporte costurile decarbonizării.
Fondurile vor fi alocate pentru investiții în domenii mergând de la energie și transporturi la rețele de termoficare și transport public.
Ion BOGDAN