Peste jumătate din județele României au avut exporturi mai mari decât importurile

Zilele trecute Institutul Național de Statistică a publicat un bilanț al comerțului exterior al României în primele 11 luni ale anului trecut, defalcat pe fiecare județ în parte. Tocmai această împărțire pe zone face documentul cu atât mai interesant.

Capitala a înregistrat cel mai mare sold negativ

Aparent ar fi fost de așteptat ca Bucureștiul să fie și în comerț „fruntea țării“. Și într-un fel este, dar nu prin balanță, ci prin cifrele înregistrate. Astfel, importurile firmelor din Capitală s-au ridicat la peste 22,55 miliarde euro, în timp ce exporturile nu au crescut decât la cca 10,5 miliarde euro. Ca rezultat, un deficit de 12 miliarde euro, în procent de 115,19%. Așadar, balanța Bucureștiului reflectă destul de fidel balanța economiei naționale.

Trebuie să mai spunem că cifrele aferente Capitalei sunt cele mai mari, indiferent că este vorba despre import sau export. Faptul este absolut firesc, având în vedere că aici își au sediul din România majoritatea firmelor care fac distribuție la nivel național, fie că este vorba despre mărfuri alimentare, de larg consum, fie că este vorba despre mărfuri industriale. Așa că orice marfă importată de un lanț de magazine, spre exemplu, este considerată a fi importată în București, chiar dacă, de fapt, este vândută în întreaga țară. La fel, dacă un astfel de lanț cumpără de la un producător român marfă pentru magazinele sale din alte țări, aceasta va fi considerată în statistici ca fiind exportată din București, căci exportatorul este reprezentanța românească a rețelei.

Argeșul are cea mai bună balanță

La celălalt capăt al tabloului, cu un sold pozitiv de 1,4 miliarde euro, respectiv 25%, se află județul Argeș. Acesta a realizat importuri de 4,37 miliarde, în condițiile unui export de 5,77. Iarăși, nu trebuie să fii un mare analist pentru a desluși ce se află îndărătul acestor cifre. Vom aminti doar că în 2018 Dacia a înregistrat cea mai bună performanță comercială din istoria sa, 700.798 unități vândute în total în România, plus piețele internaționale (în creștere cu 7% față de nivelul atins în anul precedent). Una dintre cele mai remarcabile performanțe a fost înregistrată în Europa, regiune unde Dacia a comercializat în 2018 peste 511.000 de vehicule. Acestora li s-au adăugat și cele aproape 50.000 de vehicule vândute în Maroc. Aceste rezultate explică atât cifrele exporturilor, dar și pe cele ale importurilor județului Argeș.

Ca un fapt pozitiv este de notat și că 25 de județe, din totalul de 42, au înregistrat un sold pozitiv.

După Argeș, în Top 10 se află, cum era de așteptat, Timiș, cu importuri de 5,55 miliarde și exporturi de 6,41. Pe locul al treilea este județul Olt, care a realizat importuri de doar 779 milioane euro, în schimb a exportat aproape dublu: 1,47 miliarde. Procentual, deține supremația absolută în privința balanței. Probabil că producția de aluminiu de la Slatina a atârnat greu în această balanță.

Județul Sibiu a compensat importurile de 2,37 miliarde cu exporturi de aproape trei miliarde. Nici vecinii din Alba nu s-au lăsat: importurile de 1,8 miliarde au fost compensate de exporturi de 2,38 miliarde. Aceasta este o dovadă palpabilă că platformele industriale din județ, care lucrează pentru companii multinaționale, sunt o soluție pentru economie.

Oltenii, aproape de bănățeni

Județul Dolj, în balanța căruia fără nicio îndoială cei de la Ford joacă un rol important, s-a situat în urma Aradului. În timp ce Doljul a importat de 2,011 miliarde și a vândut peste granițe de 2,4 miliarde, județul din vest a avut importuri de 2,93 miliarde și exporturi de 3,33 miliarde.

E adevărat că, procentual vorbind, oltenii au stat mai bine, cu 16,31 miliarde, față de 12,04 miliarde ale bănățenilor.

Continuând lista județelor cu sold pozitiv ajungem la Maramureș, cu cifre de 928 milioane pentru importuri, respectiv 1,295 miliarde export.

Spectaculoase sunt și cifrele brașovenilor, cu import de 2,96 miliarde euro și export de 3,3 miliarde.

Sălaj, Tulcea, Buzău, Hunedoara, Vâlcea, Brăila și Bistrița-Năsăud completează lista județelor care au reușit să obțină o diferență între exporturi și importuri mai mare de 100 milioane de euro. De fapt, criteriul după care a fost realizat topul INS a fost exact acesta al soldului deficitului exprimat în unități valori absolute.

Încă nouă județe au reușit să mențină un echilibru bun între mărfurile cumpărate din străinătate și cele vândute în afara granițelor, chiar dacă balanța comercială nu s-a mai situat la valori de peste 100 de milioane de euro. Acestea au fost Caraș-Severin, cu importuri de 247,8 milioane și exporturi de 323,2 milioane, Botoșani (255,412,000 euro import / 302,585,000 euro export), Mehedinți (80,979,000 euro importuri/121,760,000 euro exporturi), Vaslui, Călărași, Covasna, Gorj, Neamț și Dâmbovița. Acesta din urmă a avut un sold pozitiv de doar 3,76 de milioane euro.

Constanța și împrejurimile Capitalei importă masiv

Lista județelor care au cumpărat din străinătate mai mult decât au vândut este deschisă de județul Bihor. În condițiile în care valorile tranzacțiilor au fost destul de mari, comparativ cu alte județe, respectiv 1,74 miliarde pentru importuri și 1,73 miliarde exporturile, deficitul s-a ridicat la aproape patru milioane de euro. Această cifră ar putea să se transforme destul de ușor într-una pozitivă după includerea în calcul și a rezultatelor lunii decembrie.

Județele Iași, Ialomița, Vrancea, Teleorman, Satu-Mare, Giurgiu, Harghita, Suceava, Galați, Mureș și Cluj au înregistrat și ele deficite cuprinse între 4, 28 milioane euro în Iași și urcând până la 955,17 milioane în Cluj.

Ultimele patru județe din listă au înregistrat diferențe în favoarea exporturilor mai mari de un miliard de euro. Acestea sunt Constanța, cu exporturi de 1,79 miliarde euro și importuri de peste 3 miliarde, Prahova, cu un deficit de 1,276 miliarde, și Ilfov, care a importat de 6,555 miliarde euro, dar a exportat de „doar“ 2,417. Cât privește Capitala, situația am comentat-o la începutul acestui material.

Și în județele Prahova și Ilfov situația este similară cu cea din București. Reprezentanțele românești ale mai multor multinaționale sunt înregistrate în aceste două județe, fie că este vorba despre furnizori de inputuri pentru agricultură (să nu uităm că una dintre cele mai mari stații de condiționare a semințelor din Europa de sud-est își are sediul în Ilfov), de rețele de supermarketuri (Lidl este înregistrat în Prahova) sau alte categorii de importatori.

În ceea ce privește Constanța, acest județ găzduiește cele mai mari porturi maritime ale țării. Prin intermediul acestora, numeroase importuri sunt înregistrate ca având destinație Constanța, deși comanditarii finali ai mărfurilor sunt răspândiți pe tot teritoriul României.

Alexandru GRIGORIEV