Patronatele din industria ospitalieră cer urgent legalizarea bacșișului

Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) a organizat luna trecută cea de-a doua ediţie a Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii. Principalele concluzii la care s-a ajuns au fost, pe scurt, legalizarea bacșișului, necesitatea unor acte normative care să reglementeze munca sezonieră în domeniu, dar și organizarea unui învățământ profesional modern și eficient pentru industrie.

Ca-n Vest…

De ani de zile proprietarii de restaurante au cerut legalizarea bacșișului sub forma care deja există de mulți ani în Occident. De altfel, încă de la finele anului trecut, reprezentanții industriei ospitaliere au lucrat împreună cu experți din Ministerul Finanţelor la un proiect de lege care prevede impozitarea bacşişului cu 16 procente. „Printre obiectivele noastre pe termen mediu și lung se află legalizarea tipsului fiscal (bacșiș, n.r.). Astăzi, în România nu poți să plătești tips pe card, de exemplu. Un subiect de care ne lovim din ce în ce mai serios. În Israel, de exemplu, poți plăti cu cardul tipsul. Este o măsură care va aduce, pe de-o parte, bani la buget, iar pe de altă parte va reglementa modul în care ospătarii încasează bani de la clienţii mulţumiţi“, a declarat, Dragoș Petrescu, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA). Și asta cu atât mai mult cu cât din datele prezentate de către HORA reiese că România are o cifră de afaceri de 3,6 miliarde de euro în domeniul restaurantelor, iar la nivel național funcționează 26.000 de restaurante, dintre care 3.670 în București. Totodată, cifra de afaceri în domeniul restaurantelor înregistrată în București are o pondere de 45% din total. Iar dacă bacșișul s-ar legaliza există șanse ca aceste cifre să crească.

O poveste mai veche

În anul 2015 Guvernul a decis să legifereze bacşişul, acesta urmând să fie evidenţiat pe un bon fiscal separat şi taxat cu 16%. În urma controverselor iscate la vremea respectivă pe marginea acestei reglementări, ministrul Finanţelor de atunci, Eugen Teodorovici, a luat hotărârea de a renunţa definitiv la acea măsură, consemnează Agerpres. „Măsura a fost adoptată de Ministerul de Finanţe Publice în acest an (2015, n.r.), în contextul bine-cunoscut al controalelor ANAF. Mai exact, atunci când inspectorii fiscali găseau în casele de marcat diferenţe de bani nefiscalizaţi. Întreaga piaţă era nemulţumită de închiderea firmelor, aşa că, la cerere, am optat pentru această soluţie. Foarte important este faptul că nu a fost o măsură luată pentru a mări încasările la buget, ci pentru a rezolva o problemă punctuală (…). Am organizat o nouă consultare, la sfârşitul săptămânii trecute, şi am încercat să găsim împreună soluţii alternative care să lucreze în beneficiul ambelor părţi. Concluzia întâlnirii a fost aceea de a renunţa la taxă“, a precizat Teodorovici.

Resursa umană, altă problemă

O altă mare problemă ar fi și cea a învăţământului dual, dar şi promovarea jobului în industrie. „Educaţia din industria de restaurante poate fi un pilon foarte bun de atracţie şi de păstrare a resursei umane. Poate cea mai mare durere a industriei astăzi este resursa umană. Cum putem să funcţionăm şi noi mai eficient, fără să mai avem restaurante de nivel mediu?“, se întreabă președintele HORA. Un alt obiectiv al celor din industria ospitalieră este modificarea Legii privind munca sezonieră. La mijlocul lunii trecute s-a votat în Camera Deputaţilor un proiect privind legalizarea muncii sezoniere în hoteluri şi restaurante. „Vrem să schimbăm această părere despre industria ospitalităţii, cum că ar fi un job temporar. Să putem avea cultura de a putea intra din tinerețe în industria ospitalităţii şi să putem ieşi la pensie ca o persoană demnă“, a explicat Petrescu.

Potrivit acestuia, lipsa unei schimbări permanente în domeniu conduce foarte ușor la intrarea în faliment a industriei. „În industria noastră cel mai important drive este acela de a te transforma, de a fi în fața clientului cu ceva nou și bun, în așa fel încât să-l putem păstra. Industria ospitalității trebuie să fie bazată pe etică și pe cultură gastronomică. Este oare normal să avem o diferență de la 3 milioane la aproape 9 milioane de turiști față de Bulgaria? Nu cred că e normal să se întâmple asta, dar e nevoie să muncim. Este important să creăm o industrie profitabilă și să ieșim din această paradigmă în care se deschid multe restaurante, dar la fel de multe se și închid. Dacă nu vii cu ceva nou, cu o schimbare, ești foarte ușor «out of business» din industria noastră“, a mai explicat Dragoș Petrescu (foto).

Sezonul de vară începe prost…

Toate problemele consemnate mai sus de reprezentanții industriei se regăsesc în primele știri apărute în presă referitoare la noul sezon turistic. Se pare că anul acesta afacerile de la malul mării vor avea probleme serioase din cauza lipsei de personal. 99% dintre hotelurile și restaurantele de la malul mării au un deficit de angajați de peste 50% cu puțin înainte ca sezonul estival să înceapă, a declarat pentru profit.ro Mohammad Murad, cel mai mare investitor de pe litoral și președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Atât de mare este lipsa de personal pe litoralul românesc încât hotelierii nu mai găsesc cameriste nici cu un salariu net de 500 de euro la hotelurile de trei stele, plus taxe, plus mâncare, iar un bucătar bun nu acceptă un salariu mai mic de 3.000 de euro, susține Murad. „De disperare, o să ajungem să angajăm tractoriști pe posturile de bucătari și cameriste“, spune Murad. La rândul său, Anca Nedea, noul director executiv al Organizației Patronale Mamaia – Constanța, din care fac parte hoteluri, cluburi, baruri, restaurante și structuri de agrement, spune că în sezonul trecut nu puține au fost cazurile în care cameristele din hoteluri, pentru a putea fi păstrate, au fost plătite cu 3.000 de lei net pe lună, la care s-au adăugat mâncarea și transportul. În contextul acesta, Murad estimează că multe dintre afacerile de pe litoral vor fi închise, iar cele care vor rămâne vor avea o calitate scăzută a serviciilor, lucru care va afecta în primul rând turiștii, în contextul în care destinațiile interne au fost mai căutate în ultimii ani.

Bogdan PANȚURU