O mie de proprietari de păduri au ratat ajutorul de stat pentru paza pădurilor

Paza fondului forestier naţional constituie serviciu silvic obligatoriu. Pe lângă administrarea fondului forestier proprietate publică a statului, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva poate asigura, prin ocoalele silvice din subordine, administrarea sau servicii silvice pentru suprafeţele de fond forestier aparţinând altor deţinători, pe bază de contracte, iar cea mai mare parte a banilor pot fi recuperaţi printr-un sprijin financiar asigurat de la bugetul de stat.

Proprietarii de păduri pot beneficia de sprijin financiar de la bugetul de stat pentru asigurarea serviciilor silvice şi paza suprafeţelor forestiere, însă mulţi dintre potenţialii beneficiari sunt declaraţi neeligibili din cauza documentaţiei întocmite necorespunzător. În cursul anului 2017, Garda Forestieră Suceava a înregistrat 4.700 de cereri pentru ajutorul de minimis, pentru o suprafaţă de 25.000 ha pădure, însă au fost aprobate 3.770 de cereri, pentru aproximativ 12.000 ha. Facilităţile privind paza pădurilor sunt acordate prin HG nr. 864/2016 privind ajutorul de minimis pentru asigurarea serviciilor silvice în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi persoanelor juridice care desfăşoară activităţi economice deţinând o suprafaţă împădurită de maximum 30 ha, o procedură similară de suportare a costurilor fiind valabilă şi în cazul proprietarilor fără activităţi economice.

Conform inspectorului-şef Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, în cele mai multe cazuri de respingere, banii au fost solicitaţi de către moştenitori care nu aveau dovada succesiunii sau care nu deţineau acte certe de proprietate.

Acte lipsă şi moştenitori fără dovada succesiunii

„Avem un procentaj foarte mare de documentaţii respinse, pentru că foarte multă lume nu înţelege că numele celui care este pe titlul de proprietate, numele celui care face cererea şi numele celui care este pe contract trebuie să fie acelaşi. În multe cazuri, banii au fost solicitaţi de moştenitori care nu aveau dovada succesiunii sau nu deţineau acte certe de proprietate. Toate aceste inadvertenţe generează foarte mult efort la nivelul Gărzii întrucât trebuie verificată filă cu filă toată documentaţia, constatându-se că fie lipseşte un act, fie nu coincid datele, situaţii în care suntem nevoiţi să respingem dosarele sau să cerem completarea acestora“, a declarat Mihai Găşpărel.

În judeţul Suceava, unde există cea mai mare suprafaţă împădurită din ţară, au fost eligibile pentru pază 583 de cereri, suprafaţa vizată fiind de aproximativ 2.600 ha.

Stoparea tăierilor ilegale, paza pădurii

Volumul tăierilor ilegale constituie indicatorul cel mai relevant al pazei pădurilor, iar pentru a preveni tăierile ilegale de pădure trebuie să asiguri paza lor.

Aşa cum am aflat de la inspectorul-şef Mihai Găşpărel, în anul 2017 parchetele de pe lângă instanţele de judecată au fost sesizate în 30 de cazuri de infracţiuni silvice de tăieri ilegale, cu un prejudiciu de 1.062 mc, în valoare de 275.000 de lei. Şi volumul materialului lemnos confiscat a înregistrat o creştere semnificativă în comparaţie cu anul 2016, respectiv de la 1.615 mc la 3.200 mc, ceea ce echivalează cu o dublare. Pe lângă date statistice, aceste cifre demonstrează că cea mai eficientă măsură pentru stoparea tăierilor ilegale de arbori o constituie paza pădurii. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care angajaţii Gărzii Forestiere Suceava au efectuat şi activităţi de consiliere privind obligaţia şi avantajele asigurării pazei pădurilor prin structuri specializate.

„Pe ansamblu, avem o scădere a fenomenului de tăiere ilegală în pădurile care au asigurată pază. Şi din punctul de vedere al controlului este mult mai bine, pentru că am reuşit să identificăm materialul în fizic, acesta nereuşind să intre în totalitate în procesul de producţie, să fie spălat, pus în operă sau vândut, fiind depistat într-o fază incipientă. Ideal ar fi să nu avem confiscări de lemn, dar alta este situaţia din teren,“ ne-a spus Mihai Găşpărel.

Paza fondului forestier se asigură cu personal Romsilva

Paza fondului forestier naţional împotriva ocupărilor ilegale, a tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor şi a degradării pădurilor sau a obiectivelor de orice fel amplasate în fondul forestier naţional, a păşunatului, precum şi împotriva altor fapte păgubitoare pentru integritatea fondului forestier se organizeaza şi se execută potrivit Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare şi a Regulamentului de pază a fondului forestier aprobat prin HG 1076/2009. Paza fondului forestier se asigură cu personal propriu de specialitate al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în colaborare cu poliţia, jandarmeria şi alte instituţii abilitate privind prevenirea şi combaterea faptelor ilegale îndreptate împotriva pădurii şi a personalului silvic.

Fondul forestier al României, în responsabilitatea GF Suceava

Garda Forestieră Suceava funcţionează de la 1 ianuarie 2016 având ca misiune declarată „asigurarea aplicării legii în scopul dezvoltării durabile a resurselor forestiere şi cinegetice şi contribuie la îmbunătăţirea cadrului normativ, în interes public“. GF Suceava este una dintre cele nouă instituţii similare din România şi are în responsabilitate cea mai mare suprafaţă silvică din ţară, 1.124.000 ha, aproximativ 20% din pădurile României. Zona de responsabilitate este reprezentată de fondurile forestiere din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi şi Bacău.

Silviu BUCULEI