fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

O întrebare cât un bloc. Cât de eficiente sunt programele Casa Verde?

Share Button

case-ecoDe ani de zile autoritățile încearcă să implementeze programe pentru susținerea energiei din surse regenerabile. Mai ales după integrarea în UE, România a fost nevoită să transpună în legislația națională Directivele UE. Și așa au apărut programele Casa Verde și Casa Verde Plus propuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în colaborare cu Agenția Națională de Mediu. Pentru anul 2016, Fondul de Mediu acordă suma de 150 milioane de lei, față de 100 de milioane pentru 2011. Așadar eforturi se fac, dar există și voci care susțin fie că programele sunt implementate prost, fie că sunt prea costisitoare.

Tehnologii prietenoase, dar ineficiente

Care este scopul acestor programe? Reducerea emisiilor prin folosirea unor tehnologii curate de obținere a energiei electrice și/sau termice. De exemplu, pentru anul 2016 finanțarea este între 6.000 și 8.000 de lei pe proiect în cazul în care se folosesc energii alternative la construcții noi. Este vorba de panouri solare, pompe de căldură sau instalații de producerea energiei termice cu cazane pe bază de peleți, brichete, tocătură lemnoasă, precum și orice fel de resturi și deșeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. Potrivit organizației Greenpeace, obținerea electricității din vânt, soare, gravitație, ape termale sau biomasă are avantajul de a fi mult mai prietenoasă cu planeta decât obține­rea ei din cărbune sau alți combustibili fosili. Din estimările asupra impactului diverselor metode asupra mediului în ceea ce privește costurile, acestea indică 10,75 eurocenți per kilowatt-oră obținut din lignit, 4,91 eurocenți/kWh din gaze naturale, 1,18 eurocenți/kWh din energie solară, 0,26 eurocenți/kWh din vânt și 0,18 eurocenți/kWh hidro. Marea problemă o constituie însă costul tehnologiilor eco. Astfel, potrivit unui studiu efectuat de specialiștii germani, în timp ce costul producerii electricității din lignit se situează între 3,8 și 5,3 eurocenți/kWh, pentru energia solară este de 7,8-14,2 eurocenți/kWh, adică de două-trei ori mai mare, iar pentru centrale eoliene ajunge la 11,9-19,4 eurocenți/kWh. Tocmai din acest motiv este nevoie de scheme de ajutor fie din partea statului, fie din partea UE. Pentru ca situația să se echilibreze sunt necesare scheme de susținere implementate în legislație pentru promovarea energiilor curate. Astfel, tehnologiile vor deveni mai performante și, în plus, prețul lor va scădea până în momentul în care costul producerii electricității din surse regenerabile este același cu cel al producerii ei din surse tradiționale.

Verde și complicat

De la data de 1 iulie 2007, atât consumatorii casnici cât și cei noncasnici au primit libertatea de a-și schimba furnizorul de energie electrică. A fost creat astfel cadrul necesar pentru ca producătorii de electricitate din surse regenerabile să intre pe piață. Ce mai lipsea era o lege care să stabilească o schemă de susținere a lor, astfel încât să poată supraviețui pe piață în condițiile costurilor ridicate ale tehnologiilor. Noua legislație adoptată după aderare promova tocmai producerea energiei din surse regenerabile de energie. Ea prevedea accesul prioritar la rețea pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile și stabilea ca schemă de susținere a sistemului Certificatelor Verzi și al cotelor obligatorii de consum, punând bazele unuia dintre cele mai generoase sisteme de promovare din Uniunea Europeană, potrivit organizației Waste Management. Ce sunt de fapt Certificatele verzi? Acestea reprezintă niște dovezi tranzacționabile că o anumită cantitate de electricitate a fost obținută din surse regenerabile. Numai că organizațiile ecologiste susțin că proiectele mici, mai ales cele realizate pe lângă locuințe sau mici afaceri, care urmăresc în primul rând producerea energiei proprii și apoi întoarcerea surplusului în rețea, sunt descurajate și adesea abandonate. Iar atunci când sunt realizate, rareori ajung să fie racordate la rețea. Dificultățile apar atât în procedura de avizare, în mare măsură aceeași indiferent de cantitatea produsă, cât și pe piața de Certificate Verzi. Marea problemă este că pentru avizarea unui proiect eco procesul este greoi, costisitor și poate dura peste un an. E nevoie de certificat de urbanism și autorizație de construire de la primărie, aviz de amplasament și aviz tehnic de racordare de la operatorul rețelei electrice la care se racordează instalația, iar de la ANRE de autorizație de înființare și de Licența de producere de energie din surse regenerabile și acreditare pentru schema de sprijin. De exemplu, pentru instalarea de panouri solare trebuie aviz de la Poliție sau de la Sănătate.

Și constructorii au ceva de spus…

Problemele par a nu se ori aici. Potrivit Organizației Patronale a Producătorilor de BCA din România „PRO BCA“, există mai multe deficiențe ale programelor Casa Verde și Casa Verde Plus. Potrivit PRO BCA, deficiențele acestor programe ar fi, după cum urmează:

  1. Demararea separată a celor două programe are efectul scontat. Pentru creșterea eficienței energetice a unui imobil trebuie să luați în calcul toți factorii necesari precum termoizolarea exterioară sau interioară în funcție de imobil (se știe că la clădirile din patrimoniul național nu se poate interveni la exteriorul fațadei chiar dacă este vorba de eficientă termică), utilizarea instalațiilor eficiente pentru încălzire /răcire. În prezent în România consumul de energie pentru răcirea locuințelor este mai mare decât pentru încălzirea acestora, eliminarea tuturor punților termice etc.
  2. Lista materialelor eligibile care conține două categorii, izolație ecologică și zidărie ecologică, este una foarte restrânsă și nu se cunosc exact criteriile în bază cărora aceasta a fost întocmită.
  3. Fondurile alocate acestor programe sunt mult prea mici, numărul potențialilor beneficiari fiind foarte redus în comparație cu necesarul existent.

Câteva propuneri

În cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor consideră oportun și eficient faptul de a continua aceste proiecte și având în vedere scopul și obiectivele programului în funcție de aplicant, (…) PRO BCA propune modificarea și completarea celor două ghiduri (Casa Verde și Casa verde Plus), după cum urmează:

A – Includerea în criteriile de eligibilitate cuprinse în ghiduri și a categoriei de lucrări destinate realizării construcțiilor noi și nu doar a etapei de izolare ulterioară a acestora, având în vedere că alegerea materialului de zidărie poate avea o influență considerabilă în realizarea obiectivelor programelor privind efectuarea de lucrări destinate eficienței energetice, beneficiari persoane fizice și juridice. Această completare trebuie urmată de adăugarea definițiilor privind materialele eligibile în sensul prezentelor ghiduri, după o analiză atentă a materialelor de zidărie existente pe piața din România din punctul de vedere al caracteristicilor, performanțelor și implicațiilor date de utilizare.

B – Tratarea egală a tuturor materialelor de zidărie eligibile, prin includerea listelor complete a acestora în toate materialele și machetele grafice în legătură cu prezentele ghiduri și programul Casa Verde Plus.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 16-17

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.