O fermă, trei domenii de activitate

Mai rar se poate întâlni, în România, un fermier care desfăşoară trei activităţi în cadrul aceleiaşi ferme: culturi de câmp, zootehnie (vaci cu lapte) şi piscicultură. Este vorba de Nicuşor Şerban, administrator al Agroserv Măriuţa, din comuna Drăgoeşti (Ialomiţa).

Nu vom insista asupra lacului din zona Măriuţa, pentru că nu se urmăreşte creşterea peştilor şi comercializarea lor pe piaţă, ci numai pescuitul de agrement.

Ucenicia, în cercetare

Interlocutorul nostru de astăzi abia a împlinit 52 de ani. În 1984 a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu“ București. Cum i-a plăcut cartea, a avut a doua medie din promoție.

Interesant este că trebuia să ajungă silvicultor. S-a născut în Soveja (Vrancea), o comună de munte, bogată în păduri. Așa că a plecat de acasă, conform tradiției locale, la Brăneşti (lângă București), unde a urmat Liceul silvic. Însă a dat examen de admitere la Agronomie, deoarece a considerat că roadele muncii se văd mai repede pe câmp decât în pădure.

La terminarea facultății, a obținut repartiție dublă. A ales CAP Soveja, pentru a nu fi departe de casa părintească. Numai că locul de muncă era la vreo 60 km de vatra satului. După aproximativ un an și jumătate, a preferat-o pe cea de a doua, la Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie București, din cadrul ASAS.

„Aici am lucrat tot cam un an și jumătate, timp în care mi-am dat seama că nu sunt făcut pentru cercetare și muncă de birou. Din acest motiv, m-am mutat la Stațiunea didactică Belciugatele, care aparținea de Institutul Agronomic. Am lucrat și am învățat meserie de la marii profesori, adevărate personalități în domeniu. Conduceam o fermă cu peste 1.700 ha, cu 22 de culturi, majoritatea semincere“, și-a amintit cu plăcere ferrmierul de astăzi.

Vremea privatizării

În 1994 a abordat domeniul privat, mai ales că oamenii din zonă îl cunoșteau și aveau încredere în el. Primele 160 ha luate în arendă erau limitrofe Stațiunii Belciugatele, în zona Măriuța. Avea un singur tractor U 650, care se află în funcţiune și astăzi.

„Nu aveam bani și făcem împrumututuri la bancă. În fiecare toamnă puneam drept garanție apartamentul meu din București, iar vara viitoare, după recoltă, achitam toți banii“, ne-a relatat Nicușor Șerban.

Au fost ani grei, în care băncile acordau cu mare dificultate un credit. Bancherii îl țineau pe fermier câte două-trei zile pe la ușile lor, doar pentru a discuta despre împrumut.

În ciuda dificultăților, ferma s-a dezvoltat de la an la an, ajungând acum la 5.000 ha. La fel și parcul de mașini și utilaje agricole. În timp, banii câștigați au fost reinvestiți, iar dependența de bancă a scăzut mult.

La fermă, în toate cele trei activități, lucrează permanent 46 de angajați, cei mai mulți calificați, inclusiv specialiști cu pregătire superioară agricolă și contabilitate.

Vânzările de produse se fac prin contracte directe. Pentru vegetal, documentele sunt semnate, de regulă, la momentul însămânțării.

„Practic un preț în sistem futures. De exemplu, în februarie îmi dau seama cam ce producție voi avea la grâu, iar partenerul îmi face o ofertă de preț pentru 50% din producția de vară. Încă o parte o vând în perioada recoltatului, iar alta, în toamnă. Din cele trei prețuri, rezultă unul mediu, care să fie rentabil“ – a precizat fermierul.

De-a lungul anilor, Șerban a avut un sigur proiect cu fonduri europene, în valoare de 1,7 milioane de euro, prin SAPARD, din care 50% contribuție proprie. Astfel a dezvoltat partea de zootehnie.

Apoi, din cauza birocrației excesive, fermierul a renunțat la banii comunitari și a făcut toate investițiile din buzunarul lui sau împrumuturi bancare.

Utilizarea apei, nereglementată

Nicușor Șerban a achiziționat două instalații de irigat pentru terenurile aflate lângă apă. Din păcate, nu poate să ude când seceta este mai mare.

„Problema utilizării apei din râuri și lacuri la irigații nu este reglementată. Nimeni nu spune cât și când am voie să folosesc instalațiile de udat. Aceeași chestiune apare și la apa freatică. Apoi, în situația terenurilor arendate, nu pot fora pentru că, într-o zi, proprietarul lotului renunță la arendă, iar eu pierd accesul la puț. Însă, cel mai grav este că nu pot uda câmpul exact în momentele cele mai secetoase, pentru că atunci nivelul apei din râuri și lacuri este foarte scăzut“, a afirmat administratorul Agroserv Măriuța.

Ce va fi în următorii ani?

„Probabil că partea vegetală va rămâne neschimbată, pentru că în zonă există deja exploatații consolidate. Dar se va dezvolta partea zootehnică. Se află deja în studiu un proiect prin care numărul de vaci la muls va fi mărit de la 450 la 1.250. Acest lucru înseamnă un efectiv în fermă de aproximativ 2.500 de capete și construirea a încă două grajduri cu câte 500 de animale fiecare și o nouă sală de muls“, a spus Șerban.

Domnia sa a adăugat că, după ce producția de lapte va ajunge la 30.000 l/zi, și-ar dori o fabrică de procesare, care să-i aducă plusvaloare. Totodată, anali­zează realizarea unei stații de biogaz. Aceasta va utiliza pe de o parte dejecții de la animale și, pe de altă parte, porumb-siloz.

Afacerea în cifre

Culturi de câmp

Suprafaţa: 5.000 ha

Rapiță – 400 ha
Orz – 600 ha
Grâu – 1.600 ha
Floarea-soarelui – 900 ha
Porumb – 1.350 ha
Lucernă – 150 ha (pentru uz propriu)

Producţii

Rapiță – 1.440 t (3.600 kg/ha)
Orz – 3.600 t (6.000 kg/ha)
Grâu – 9.360 t (5.850 kg/ha)
Floarea-soarelui – 2.520 t (2.800 kg/ha)
Porumb – 13.095 t (9.700 kg/ha)

Cheltuieli directe

Rapiță, orz și grâu – 2.500 lei/ha
Floarea-soarelui – 3.000 lei/ha
Porumb – 3.500 lei/ha
Arenda: 500 lei/ha

Zootehnie

Nr. de grajduri: 4
Nr. de capete: 900
Din care matca: 450
Cheltuieli directe: 1,3 lei per litrul de lapte
Producție medie: 30,5 l/cap/zi
Producție pe zi: 9,5 t
Producție anuală : 3.467,5 t

Rezultatele globale posibile

Cheltuieli directe vegetal:16.350.000 lei
Cheltuieli directe lapte: 4.507.750 lei
Total cheltuieli: 20.857.750 lei

Profit mediu, după plata taxelor, impozitelor și salariilor

– vegetal: 3.395.000 lei (700 lei/ha)
– lapte: 520.125 lei (0,15 lei/l)
Total: 3.915.125 lei

Notă: Nu au fost luate în calcul vânzările de tăurași, animale pentru abatorizare și încasările de la pescarii sportivi.