O afacere cu circuit integral

agricultura-romaneascaInterviu cu Ioan Fleşer, administratorul Societăţii Agroserv SRL Blaj

Domnul Fleşer Ioan este patronul unei afaceri complexe – brutărie, zootehnie, viticultură – în Judeţul Alba. Ne-am întâlnit chiar în via domnului Fleşer, administratorul Societăţii Agroserv SRL Blaj, pentru a afla povestea din spatele acestei afaceri. Ni s-a alăturat la discuţii şi Directorul Direcţiei Agricole Alba, domnul Gheorghe Lazea.

– Domnule Fleşer, când aţi început să vă implicaţi în agricultură?

– Societatea Agroserv a luat fiinţă în 1994. Înainte eram conducător auto Am avut norocul de a lucra numai în societăţi cu profil agricol şi să nu uităm că sunt fiu de ţăran.

– Cum aţi început propriu-zis?

– În 1994 am achiziţionat două tractoare, pe unul dintre ele lucrând eu.

– Înainte de asta aţi cumpărat şi teren?

– Nu, făceam prestări servicii, iar în 2001, la o licitaţie, am cumpărat fosta secţie Semia Blaj, care era compusă din douăzeci şi ceva de tractoare, combine (bineînţeles, toate româneşti) şi astfel am dezvoltat prestările. În perioada aceea era „foame de pământ“ şi am reuşit să cumpăr şi puţin teren, dar afacerea cu prestările a mers bine încă vreo doi, trei ani după care s-au schimbat lucrurile şi m-am gândit să achiziţionez pământ şi să iau şi în arendă.

– Despre ce suprafeţe vorbim?

– Cea mai mare suprafaţă pe care am arendat-o a fost de 560 hectare, într-o vreme când nu erau subvenţii şi a fost foarte greu. Văzând că cerealele, de la an la an, îşi păstrează acelaşi preţ, am făcut şi zootehnie pentru a valorifica produsele sub o altă formă.

În 2004 am preluat fosta fermă pomicolă de la SCV Blaj, care s-a retrocedat, şi am luat-o integral în arendă, de la proprietari. De aici am moştenit şi vreo 15 ha de vie.

– Aşadar, aţi început cu vegetale, zootehnie şi apoi viticultură. Cum arată afacerea astăzi?

– În prezent, mai am doar o suprafaţă de 136 ha, pentru că, precum vă spuneam, produsele erau ieftine şi nu renta. Am redus suprafaţa, pe care fac numai cultură mare, atât cât îmi trebuie pentru zootehnie.

– Pe această suprafaţă aveţi numai cereale?

– Folosesc pentru cereale grâu, porumb, siloz, porumb boabe şi lucernă.

– Şi via, pe ce suprafaţă se întinde?

– Pe 20 ha, dintre care şase ha sunt făcute prin programul de reconversie – acum intrăm în anul III.

– Bun, aţi intrat în programul de reconversie.

– (Dl. Lazea) V-am spus că judeţul Alba este printre primele judeţe din ţară în ceea ce priveşte înfiinţarea plantaţiei de viţă-de-vie prin programele de restructurare/reconversie. Şi una dintre societăţi este şi Agroserv, unde ne aflăm acum, vedeţi via înfiinţată, anul III. Vie care se prezintă cu un procent de prindere foarte bun (97%), iarna trecută fiind blândă nu ne-a creat probleme. În partea cealaltă este plantaţia veche, pe rod, ea provine de la fosta staţiune de cercetări care a fost retrocedată proprietarilor, iar dl Fleşer are contract de arendare pentru suprafaţa respectivă. Şi produce cele mai bune vinuri.

– Ce soiuri aveţi?

– (Dl. Fleşer) În viţa nouă Pinot Gris şi Sauvignon (material săditor adus din Franţa) iar viţa veche doar Fetească Regală.

– (Dl. Lazea) Avem în judeţ peste 4.000 ha de vie, avem una dintre cele mai mari, sau chiar cea mai mare societate din ţară, SC Jidvei despre care avem ce vorbi. Referitor la înfiinţarea plantaţiei, peste 1.800 ha sunt realizate prin programul de reconversie. Are una dintre cele mai moderne linii de procesare şi a obţinut nenumărate medalii la concursuri internaţionale. Aşadar, avem în judeţ societăţi foarte bune atât în ceea ce priveşte cultivarea, cât şi procesarea viţei-de-vie.

– Revenim acum la dl Fleşer, să ne întoarcem la producţie. În sectorul zootehnic câte animale aveţi?

– Avem 60 capete din rasa Bălţată Românească.

– Care este producţia de lapte şi ce faceţi apoi cu ea?

– Undeva între 15-20 l lapte/zi, lapte pe care, în parte, îl vindem în dozatoare iar restul îl procesăm.

– Unde îl vindeţi?

– În Blaj am magazinele proprii…

– Înseamnă că aveţi o afacere cu circuit integral.

– Aşa este. Vinul, laptele şi produsele procesate (căci am şi o mică secţie de procesare unde facem brânză, caşcaval, smântână etc.), toate sunt vândute prin magazinele proprii.

– Cu viţa nouă nu aţi intrat încă pe rod…

– Anul acesta (III) va intra în proporţie de 50-60% iar în anul IV intră normal.

– Aveţi linie de îmbuteliere?

– Nu, vindem vinul vrac, îmbuteliat la pet-uri de 5 litri.

– Cum reuşiţi să vă dezvoltaţi? Accesaţi fonduri europene, credite?

– În afară de SAPARD nu am mai accesat niciun fond, în schimb avem credite, bani cu care am achiziţionat sistemul de muls şi animalele. Şi, bineînţeles, programul de restructurare/reconversie.

– Cât costă înfiinţarea unui ha de vie?

– În jur de 20 mii de euro, din care 75% sunt fonduri care vin pe restructurare/reconversie iar 25% este contribuţia cultivatorului.

– Afacerea este profitabilă?

– Este, căci altfel ce-am face?

– (Dl. Lazea) Micii producători, fermele de semi-subzistenţă, cum le spunem, nu câştigă. Ce poţi câştiga de la una-două vaci şi un ha de teren? Dar toţi cei care fac agricultură mare, cel puţin în judeţul nostru, nu am auzit să lucreze în pierdere. Au profit, dar nu sunt neapărat bogaţi.

– Dle Fleşer, faceţi parte din vreo asociaţie?

– Cu partea zootehnică, da.

– Ce planuri de viitor aveţi?

– Aş vrea să măresc suprafaţa viticolă, pentru că partea aceasta de viţă deja este veche şi ar trebui reînnoită.

– Mulţumim.

– Mulţumesc şi eu şi vă invit la un pahar de vin şi la un cozonac.

– Faceţi şi cozonaci?

– (Dl. Lazea) Păi, dânsul nu a spus tot, are şi brutărie, patiserie. Deci produce şi comercializează. Produce şi ia banii. Aşa ar trebui să facă orice agricultor căci în agricultura românească marele câştig îl au procesatorii, nu cultivatorii.

Eram în Germania, în 2003-2004 şi la o fermă a venit un procesator să ridice nişte produse – tăuraşi, porci – pentru procesare. Nu era acolo administratorul şi noi toţi ne miram cum de îi ia aşa, necântăriţi şi pleacă. Reprezentantul german, amuzat, ne-a spus că există o relaţie între producător şi procesator astfel încât să câştige amândoi, fără să se înşele unul pe altul căci asta ar strica toată colaborarea pe viitor.

Sorin STAICU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email