Numărul companiilor insolvente din Europa Centrală și de Est, în creștere

Share

Numărul insolvențelor corporative în Europa Centrală și de Est (ECE) a crescut în 2021, atingând niveluri prepandemice în majoritatea țărilor, după o scădere înregistrată în 2020.

Șapte țări au raportat un număr mai mare de insolvențe (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia și Slovenia), după cum se arată într-un studiu COFACE.

În contextul retragerii treptate a măsurilor de sprijin COVID-19 și a consecințelor războiului Rusia-Ucraina, numărul companiilor insolvente din ECE ar urmă să crească în trimestrele următoare.

Situația insolvențelor din regiune a fost afectată în ultimii doi ani de diverse condiții economice, măsuri de sprijin și modificări legislative. Pandemia de COVID-19 a declanșat o decelerare economică, cu o scădere de 4% a creșterii regionale. „În 2021, regiunea ECE a înregistrat o creștere economică de 5,5%, dar este de așteptat ca acest trend să se disipeze în acest an, cu o rată de creștere estimată de 3,2%“, a declarat Grzegorz Sielewicz, economist Coface pentru Europa Centrală și de Est. „Toate țările ECE sunt susceptibile de a suferi de pe urma consecințelor, directe și indirecte, ale războiului Rusia-Ucraina. Țările Baltice urmează să înregistreze cele mai slabe rate de creștere datorită legăturilor lor comerciale cu Rusia.“

Reducerea măsurilor de sprijin și creșterea insolvențelor

După o scădere a insolvențelor în regiune în 2020, acestea au crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Această creștere a fost anticipată pe fondul intențiilor guvernelor de a reduce măsurile de sprijin. Media ponderată a PIB-ului regional, calculată pe baza dinamicii insolvenței țărilor, a indicat o creștere de 34,7% în 2021 față de anul precedent (o creștere de +1,5%, excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut în principal din cauza noilor proceduri).

Șapte țări au înregistrat un număr mai mare de insolvențe comparativ cu anul precedent (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia și Slovenia). Polonia a cunoscut un număr aproape dublu de insolvențe, în mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultăți de lichiditate din cauza pandemiei. Chiar și în ciuda unei astfel de creșteri, rata insolvenței în Polonia, adică ponderea numărului total de proceduri raportat la numărul total de companii active, a ajuns la 0,06%, ceea ce înseamnă că doar 6 din 10.000 de companii din Polonia au inițiat astfel de proceduri.

Rate de insolvență mult mai mari au fost înregistrate în țările în care insolvențele sunt ceva mai comune, adică +1,61% în Croația și +3,31% în Serbia, potrivit Coface.

Insolvențele în Europa Centrală și de Est

Situația economică globală din ultimii 2 ani a generat un mediu plin de provocări pentru companiile din ECE. Redresarea economică care a început la jumătatea anului 2020 a fost mai rapidă decât se aștepta și a declanșat creșterea cererii, în special din sectorul prelucrător. Prețurile mărfurilor energetice, transportului și diferitelor metale și inputuri utilizate în procesele de producție au crescut. În unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de producție. Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a căror penurie a dus la un număr redus de schimburi și la închiderea temporară a fabricilor auto. Costurile mai mari ale energiei și combustibilului, pe fondul creșterii prețurilor la inputuri de producție, au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evoluții globale s-au reflectat în situația companiilor din Europa Centrală și de Est datorită prezenței lor în lanțurile de aprovizionare și în contextul legăturilor comerciale strânse ale regiunii cu Europa de Vest.

De la o criză la alta

O nouă provocare se adaugă pandemiei de coronavirus, care afectează economiile și companiile: invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a contribuit rapid la creșterea prețurilor la energie deoarece Europa rămâne dependență de importurile de petrol, gaze naturale și cărbune din Rusia. În plus, ambele țări sunt producători și exportatori importanți de mărfuri agricole. Producția agroalimentară este, de asemenea, direct influențată de prețul îngrășămintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependență de îngrășămintele importate din Rusia și Belarus. În plus, prețurile globale mai mari și penuria de metale din cauza războiului au exacerbat și mai mult întreruperile lanțurilor de aprovizionare. Acești factori au condus la o creștere suplimentară a prețurilor la energie și inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE. În plus, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor este, de asemenea, o problemă pentru posibila bază de clienți a companiilor. Economiile ECE au înregistrat o inflație accelerată, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie, dar și a prețurilor tot mai mari la alimente.

Rusia rămâne o destinație comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru Țările Baltice. Exporturile și importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. Mai mult, invazia rusă a Ucrainei a declanșat o criză umanitară cu repercusiuni economice. Deși se așteaptă ca toate țările ECE să înregistreze rate de creștere economică mai scăzute în 2022 în comparație cu cele estimate înainte de război, afluxul de refugiați ucraineni ar putea susține creșterea regională cel puțîn pe termen scurt.

„Având în vedere provocările actuale, ne așteptăm ca numărul companiilor insolvente să crească în următoarele trimestre“, explică Jarosław Jaworski, CEO regional pentru Coface Europa Centrală și de Est. „Consecințele războiului Rusia-Ucraina vor accelera această creștere, mai ales că este puțîn probabil ca programele de sprijin pentru companiile locale să fie implementate, așa cum a fost cazul în perioada declanșării pandemiei de coronavirus.“

Bogdan PANȚURU