Mihai Tudose dixit: FMI, un „ditamai organism“ care o cam dă în bară

Din anul 2009, de când România a intrat sub monitorizarea (strictă) a Fondului Monetar Internațional (FMI), instituţia financiară a dat-o în bară de fiecare dată când a dat prognoze, cel puţin în ceea ce priveşte evoluţia economică a României. Şi nu o dată eroarea estimărilor a fost chiar de un procent sau mai mult. Și niciun oficial de la noi nu zicea nimic. Ei bine, în urmă cu o săptămână premierul Mihai Tudose a luat taurul de coarne și și-a exprimat în clar nemulțumirea față de prognozele Fondului.

Gura lumii

„Lumea se uită la ceea ce spune FMI. Ultimele două previziuni nu prea le-au ieşit. Nu i-am acuzat de rea-voinţă, ci să fie un pic mai atenţi“, a declarat şeful Executivului. Într-adevăr, lumea chiar este atentă la declaraţiile FMI. Pentru că sunt semnale importante date investitorilor străini, oricare ar fi ei, incluziv bănci. Dar sunt și semnale în ceea ce privește eventuale împrumuturi FMI de care ar putea „beneficia“ România. Cert este că, până nu demult, acordurile cu FMI au ținut loc programelor de guvernare… Adică au impus o disciplină economico-financiară prin trasarea unor obiective clare, condiționalități și ținte guvernanților. Și asta pentru că puterile executive de la noi care s-au perindat pe la Palatul Victoria de-a lungul anilor nu reușeau să-și facă o strategie clară. De aceea era nevoie de un bici extern. Tocmai în acest context se pare că premierul Mihai Tudose vrea să întoarcă foaia, declarând chiar către reprezentanţii FMI că, dacă şi următoarea previziune va fi eronată, „nu vom mai interacţiona“. „Am chemat la discuții FMI pentru a vorbi cu domniile lor, împreună cu ministrul de Finanțe, să facă o vizită la Ministerul Finanțelor să vadă exact cifrele, fiindcă în octombrie fac previziunea de sfârșit de an pe partea financiară a României. Dat fiind faptul că ultimele două le-au cam greșit — România nu a funcționat așa cum a spus FMI, ci un pic mai bine –, ca să nu mai apară și a treia greșeală, care chiar ar putea fi interpretată, le-am oferit suportul cifrelor oficiale ale României ca să se bazeze pe ele“, a declarat premierul.

Cu cifrele pe masă

Premierul a negat că cei de la FMI și-ar fi exprimat îngrijorări cu privire la economia românească, la deficit sau pe Legea salarizării şi spune că s-a întâlnit cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional pentru a le oferi cifrele economice oficiale, în scopul de a le utiliza la previziunea de sfârşit de an pentru România. „N-a fost vorba deloc despre bani, ci despre acele previziuni ale lor care aș dori să fie corecte“, a declarat Tudose. Concret, premierul spune că a explicat reprezentanților FMI prezenți la București greșelile pe care fondul le-a făcut. „Ultimele previziuni pe care le-aţi făcut despre România au fost greşite. Noi am spus că vom creşte cu 5,2%, voi aţi vorbit de o creştere cu 3%. Apoi aţi spus că nu vom creşte deloc, uite că s-a făcut 5,7%… Dacă şi data viitoare o daţi strâmbă, pe româneşte, iar ultima e previziunea de închidere de an, cu deficitul bugetar… Noi spunem că ne închidem sub 3% , 2,95-2,98%, ei că e 3% şi un pic. Zic succes că, dacă închideţi, voi daţi acest tip de comunicare; eu înţeleg că pot fi două tipuri de abordare: ori nu vă pricepeţi absolut deloc, fie cineva are ceva cu România. În ambele cazuri e ultima oară când mai interacţionăm“, a declarat Mihai Tudose.

Reacția FMI

„Prognozele realizate de Fondul Monetar Internațional (FMI) cu privire la evoluțiile economice sunt bazate pe datele anunțate până la momentul realizării lor, însă rezultatele finale sunt influențate de decizii care deseori sunt luate ulterior“, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanții FMI. „Întâlnirea dintre premierul Mihai Tudose și reprezentanții FMI din România a fost o vizită de curtoazie, în urma unei invitații venite de la biroul prim-ministrului. Apreciem oportunitatea unei întâlniri cu acesta și schimbul de opinii cu privire la evoluțiile economice recente și perspectivele pentru viitor. Ca întotdeauna, suntem disponibili să continuăm acest dialog cu autoritățile în legătură cu politici sănătoase care promovează o creștere economică sustenabilă“, au spus oficialii FMI. Totodată, aceștia au explicat că prognozele Fondului se bazează pe informațiile anunțate până la momentul realizării lor, rezultatele finale fiind influențate de decizii luate ulterior. „În ceea ce privește întrebările referitoare la prognozele FMI, merită subliniat faptul că acestea reflectă informațiile cu privire la datele și politicile anunțate până la momentul realizării prognozelor. Rezultatele finale sunt influențate de decizii privind politicile, care deseori sunt adoptate la o dată ulterioară“, au mai susținut reprezentanții FMI.

Noi recomandări de la FMI

Recent, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a recomandat Guvernului să ţintească spre un deficit bugetar de 1,5% pe termen mediu, pentru a menţine datoria publică la un nivel scăzut. „De la criza economică România a recuperat şi, de fapt, creşte chiar mult, dar această creştere vine din consum, care a fost alimentat de politicile fiscale din ultimii ani, de creşterea salariilor şi pensiilor. Sunt unele riscuri, unul dintre ele fiind creşterea rapidă a deficitului fiscal. Nu este vorba doar de extinderea acestuia, dar şi de structura bugetului. Deci, ai cheltuieli curente în detrimentul cheltuielilor de capital ale Guvernului. Datoria publică este în creştere anul acesta şi în cei care urmează, iar recomandarea noastră pentru Guvern este să ţină deficitul, nu numai să «targeteze» 2%, ci să ţintească spre 1,5%, pe termen mediu. Asta va ajuta ca datoria publică să aibă un nivel scăzut“, a explicat Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru România. Acesta a vorbit şi despre calitatea infrastructurii, care este, în opinia sa, „foarte săracă“. „România a crescut bine, dar cheia este ca aceasta să fie sustenabilă. În proiecţiile noastre vedem creşterea de 3,5%, pe termen mediu. Cheia pentru a creşte mai repede şi a converge cu standardele de viaţă din UE sunt reformele structurale şi investiţiile“, a mai arătat reprezentantul FMI.

Bogdan PANȚURU