fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

La Comarna, în judeţul Iaşi, într-o modernă „fabrică“ de proteină vegetală

Share Button

Se numeşte Constantin Dumbravă (foto), are 34 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor. După ce şi-a încercat norocul prin câteva unităţi economice, a hotărât să-şi ia soarta în propriile mâini. A revenit în satul natal, Comarna din judeţul Iaşi, unde avea moştenire o bucată de pământ. „N-am aşteptat sprijinul pentru tinerii care se întorc la sat, despre care se face atâta caz şi care, până la urmă, se dovedeşte, ca atâtea altele, o vorbă goală, ne spune domnia sa, şi m-am apucat de treabă“. Plecând de la ideea că 60-70% din ciupercile care se consumă în ţară sunt din import, Constantin Dumbravă a hotărât să producă „proteina vegetală“.

„Brandul Ciupercuţa“

 A solicitat un credit SAPARD de 70 mii de euro şi pentru a începe construcţia a făcut un împrumut. „A fost cumplit, îşi aduce aminte tânărul investitor. Timp de un an de zile am plătit ratele din alte împrumuturi, încât, dacă nu eram dator la bancă, aş fi renunţat“. Între timp a făcut un curs de specializare în cultura ciupercilor şi s-a documentat în Ungaria de unde, de altfel, îşi procura compostul necesar şi, în urmă cu doi ani, a apărut prima recoltă de ciuperci. „Aşa cum am învăţat la facultate, am construit un brand. Prin calitatea produselor şi seriozitate, am reuşit să-l impun. Marca Ciupercuţa este deja cunoscută, aprovizionând o reţea de mari magazine din judeţ.“

În ziua în care am poposit la sediul societăţii se pregătea un nou ciclu de producţie, cu respectarea strictă a tehnologiei impuse de această cultură deosebit de pretenţioasă. „Am specializat oamenii şi vom continua această acţiune pentru că vreau să extind afacerea, ne spune domnul Dumbravă, în condiţiile în care cererea pentru astfel de produse este tot mai mare, iar piaţa românească este departe de a fi satisfăcută cu ciuperci produse în ţară“.

Două sfaturi utile

Prin proiectul la care se lucrează vor fi accesate fonduri structurale în valoare de trei milioane de euro cu care se vor construi pe un teren concesionat de la primărie 20 tuneluri (hale) de producţie. „Vom produce compostul de care avem nevoie, vom asigura acest produs şi pentru alţi cultivatori de ciuperci şi, remarcă tânărul patron, vom închide cercul, procesând ciupercile. Vom putea astfel pătrunde pe piaţa europeană, având avantajul că noi producem mai ieftin“. Şi încă un lucru extrem de important pe care domnul Dumbravă a ţinut să-l sublinieze şi să-l aducă în atenţia altor investitori: „Fondurile structurale care se accesează acum oferă, în condiţiile în care proiectul este aprobat, un avans, iar investitorul nu mai trebuie să facă un credit la bancă.“

În încheiere mi-a mai mărturisit un gând: utilajele pentru procesarea ciupercilor pot fi adaptate şi pentru prelucrarea fructelor care sunt din belşug în această zonă, astfel încât compoturile şi gemurile fabricate aici să poată fi găsite alături de Ciupercuţa pe rafturile marilor magazine.

@ Un împrumut SAPARD – un început pentru o afacere prosperă;
@ Producerea şi procesarea – un circuit închis;
@ O investiţie de cinci ori mai mare.

Stelian CIOCOIU

2 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.