Jumătate de miliard de euro pentru afaceri în mediul rural

La MADR, prima zi lucrătoare a anului a început cu noutăți. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezentat o serie de proiecte noi, ce vor fi puse în practică în acest an, ca și un bilanț al rezultatelor din 2018. Anul 2019 începe cu o veste bună pentru toți cei care doresc să dezvolte o afacere în mediul rural. Peste 445,8 milioane de euro au fost puse la dispoziție prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru programe ce vor fi depuse în trimestrul I al acestui an.

Un sfert de milion de euro pentru pomicultură și irigații

Fondurile vor fi repartizate în cadrul mai multor submăsuri (Sm). În primul rând, 51.013.105 euro vor fi alocați investițiilor în exploatațiile pomicole , în cadrul Sm 4.1a, iar pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații, în cadrul Sm 4.3, vor fi alocați alți 200.000.000 euro.

Investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile vor beneficia de 14.775.003 euro, iar în cadrul Sm 5.2, ca sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale vor fi cheltuiți 13.677.431 euro.

Infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschiderea unor noi sesiuni pentru investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – ITI Delta Dunării (16.777.774 euro), în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente (13.761.860 euro), dar și pentru protejarea patrimoniului cultural – ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin Sm 19.3 – Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală Componenta B – Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro).

Vor fi lansate și sesiuni pentru servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (Sm 15.1) și Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor (Sm 17.1), valoarea totală a fondurilor disponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Din data de 3 ianuarie a fost deschisă și primirea de proiecte pentru Sm 16.4/16.4 a – Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (agricol/pomicol).

Acești bani se adaugă celor 475.836.748 de euro, care este valoarea fondurilor alocate pentru submăsurile deja în derulare în acest moment.

Bani pentru dezvoltarea zonei montane și pentru abatoare mobile

În cursul anului 2019 MADR are ca scop promovarea a șase legi noi, care să reglementeze activitatea în diverse domenii din zona montană. Acestea se referă la înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei, a unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrare a cărnii în zona montană, înfiinţarea stânelor montane, înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană și, în sfârșit, aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană

O altă prioritate a MADR în acest an este dezvoltarea unei rețele de abatoare mobile. Termenul limită de depunere a dosarelor la AFIR de către cei interesați este 31 ianuarie 2018. Până în prezent s-au depus 26 de cereri, dintre care 23 de solicitanți sunt persoane juridice și trei persoane fizice. În cadrul acestui proiect sprijinul nerambursabil se ridică la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru pro­iectele depuse de cooperative sau grupuri de producători, 50% pentru IMM – uri și 40% pentru alte întreprinderi.

Un instrument nou pentru sprijinirea desfacerii

Un alt proiect nou, despre care se crede că va aduce un sprijin fără precedent producătorilor mici și mijlocii, este Casa Română de Comerț Agroalimentar „Unirea“.

Prin acest instrument instituțional se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export. Proiectul este structurat pe trei piloni. Primul constă într-o rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri resursele locale de producție agricolă și servicii specifice având în structură cel puțin un centru de colectare/ distribuție a produselor. Se vor asigura fermierilor inputuri de calitate (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane și financiare etc.). Ei vor avea siguranța achiziționării pe loc și la prețul corect al pieței pentru toate produsele agricole rezultate.

Al doilea pilon îl reprezintă o rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de a asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole constituite în cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creș­terea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

În sfârșit, al treilea element al triadei va fi o rețea națională de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agroalimentare proaspete și procesate de origine autohtonă, care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

Desigur că, pe lângă aceste programe noi, va continua și derularea unora mai vechi, care deja și-au dovedit eficiența și oportunitatea. Între ele se numără programul de stimulare a producției de tomate românești, dar și acela de stimulare a creșterii suinelor și a porcilor din rasele Mangalița și Bazna.

În concluzie, semnul începe cu semnale pozitive către agricultori. Rămâne de văzut cum vor ști și cum vor dori oamenii să profite de toate aceste instru­mente!

Alexandru GRIGORIEV