Iulian Hornet: „Strategia energetică a României nu este făcută de români“

Iulian Hornet este inventator și antreprenor român. Din 2003 a început să testeze tot felul de echipamente specifice domeniului energiei regenerabile, a reușit să creeze peste 75 de utilaje, iar în 2008 a apărut pe piață cu echipamentele pe care le-a inventat. Are meritul de a fi creat prototipul unei stații de piroliză care funcționează la temperaturi foarte înalte, fără a produce poluare și care transformă absolut orice tip de deșeu contemporan în produse precum uleiul de piroliză sau biocear.

Producerea de energie, cea mai mare sursă de poluare

‒ Poluarea planetei este o problemă de care nu putem face abstracție. În calitate de inventator și antreprenor ați căutat soluții ce pot fi aplicate în acest domeniu. Ce propuneri ați avansat?

‒ În momentul de față producerea de energie electrică este cea mai abundentă sursă de poluare. Planeta este poluată cel mai mult prin arderea combustibililor și în mod special a combustibililor fosili. 95% din energie este produsă din această sursă. În mod paradoxal, există suficiente resurse pentru a crea energie fără a distruge planeta. Se poate produce energie eficient, economic, ecologic prin combustia directă la temperaturi foarte înalte sau prin tratare termică și termochimică a tuturor deșeurilor contemporane. În stația de piroliză etapele sunt torefierea (adică eliminarea apei), termoliza, piroliza și gazeificarea. Între 100 și 900 grade Celsius putem arde orice deșeu pe care îl produce astăzi omenirea. Rezultatul pirolizei este ulei de piroliză și biocharul care se poate obține și din nămoalele de la stațiile de epurare. Din deșeurile de plastic (toate tipurile de plastic) se obține ulei de piroliză. Din cauciucuri, care sunt o mare problemă pe toată planeta, se obține 40% ulei de piroliză, 40% negru de fum și 20% gaz de piroliză. Șlamurile cu hidrocarburi (pământul din preajma sondelor petroliere sau a stațiilor de manipulare a țițeiului) le putem purifica prin stația de piroliză. Se scot hidrocarburile din sol, iar pământul poate fi cultivat apoi fără nicio problemă. Uleiurile arse trecute prin stația de piroliză se pot reface în compuși de calitate. Desulfurarea cărbunelui prin piroliză oferă ulterior ca produs un cărbune mai puțin poluant. Levigatul din gropile de gunoi poate fi, de asemenea, tratat prin piroliză, iar în urma procesului acesta rămâne practic o apă curată, lipsită chiar și de bacterii.

Nu avem nevoie de combustibili fosili pentru a produce energie

‒ Ce se întâmplă la nivel mondial și care este scenariul pentru România?

‒ Scopul omenirii trebuie să fie obținerea de energie din apă, soare, vânt, pământ. Majoritatea statelor încearcă să reducă poluarea. Însă sunt și situații dramatice. China, spre exemplu, colecta din Asia și Africa toate deșeurile menajere. De când s-a interzis importul de deșeuri, aceste țări au rămas cu gunoiul și și-au dat seama că nu au nicio tenhologie prin care să scape de aceste deșeuri. Este foarte grav. În ceea ce privește România, nivelul de poluare se încadrează în normele impuse de Uniunea Europeană, dar nu pentru că ar fi fost luată vreo măsură, ci pentru că tot ce polua – combinate, uzine, fabrici – a fost distrus. Până în 2030 trebuie să reducem cu cel puțin 30% combustibilii fosili, iar până în 2050 cu până la 50%. Planeta nu ar avea nevoie de niciun combustibil fosil ca să își producă propria energie. Recent, am pus în funcțiune cea mai mare stație de piroliză cu o capacitate de 2 tone pe oră. Vă dau un exemplu. În orașul Brăila se produc cca 60.000 de tone de deșeuri pe an. Cu trei stații de piroliză problema acestor deșeuri ar fi rezolvată, iar 30% din populația Brăilei s-ar putea încălzi cu energie produsă prin transformarea acestor deșeuri.

Cum se fac jocurile…

‒ Cum arată strategia energetică a României?

‒ Strategia energetică a României nu are nimic în comun cu biomasa, cu energia regenerabilă. De fapt, România trebuie să extindă peste tot sistemul de gaz. Despre energia regenerabilă, respectiv biomasa, putem vorbi abia în 2050, atunci când ar trebuie să acopere 1% din totalul energiei. Este clar că această strategie nu este făcută de niciun român. Cei care au făcut-o au „lucrat“ bine în detrimentul acestei energii pe care o călcăm în picioare. În prezent, România folosește peste 50% energie primitivă, 25% din populație nu își poate menține casele calde iarna, iar 40% nu își poate asigura un confort termic corespunzător. Primăriile ar trebui să se implice și să găsească soluții pentru a folosi deșeurile în producerea de energie electrică și termică. Grija pentru sănătatea planetei și a populației nu există. Sunt state care au avansat un pic în acest domeniu. Germania, spre exemplu, are suprafețe întinse cu fotovoltaice și până la 30% din energia lor este regenerabilă. Politicile de stat ale României nu se duc spre acest sector, nu îl încurajează, ba din contră.

‒ Din poziția pe care o ocupați ați avut numeroase intervenții la autoritățile române, dar și în afara țării. Care a fost rezoluția la finalul discuțiilor?

‒ Fac parte dintr-un Colectiv Energetic format din 18 reprezentanți. În urmă cu câțiva ani conducerea acestui colectiv s-a adresat comisarului european pe energie și ulterior membrii ai colectivului au fost invitați la Bruxelles. Era o întâlnire în care urma să se discute despre modul de stocare a energiei eoliene și fotovoltaice. Delegația română a plecat la Bruxelles și după vreo două ore petrecute acolo au fost anunțați de un consilier că întâlnirea nu mai va avea loc. Bineînțeles că a fost o situație revoltătoare pentru că se comunicase oficial cu cei de la Comisia Europeană, iar colegii mei au solicitat o explicație în acest sens. Justificarea a fost că a fost primit un mail din România în care se spunea că delegația Colectivului Energetic nu este reprezentativă. Comisarul pentru energie nu i-a mai primit în audiență. Când au revenit în țară au aflat cine a trimis mailul. Reprezentanții OMV România. Suntem mai rău decât într-o colonie.

Laura ZMARANDA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO